Evgheni Oneghin

Eugene Onegin (în rusă: Евге́ний Оне́гин, Evgheni Onegin) este un roman în versuri scris de Alexandru Pușkin.

Este un clasic al literaturii ruse. A fost publicată în mai multe părți între 1825 și 1832. Prima ediție completă a fost publicată în 1833, iar versiunea acceptată în prezent se bazează pe cea din 1837.

Aproape întreaga operă este alcătuită din 389 de strofe de tetrametru iambic cu schema de rimă neobișnuită "AbAbCCddEffEgg". Această formă a ajuns să fie cunoscută sub numele de "strofa Onegin" sau "sonetul Pușkin".

Povestea este spusă de un narator (o versiune ușor ficțională a lui Pușkin), al cărui ton este educat, monden și intim. Naratorul face uneori digresiuni, comentând aspecte ale lumii sociale și intelectuale. Acest lucru ajută la dezvoltarea personajelor și la dezvoltarea dramatică a intrigii.

Povestea

Onegin, un nobil care tocmai a preluat moșia unchiului său, este un tânăr dandy, dar plictisit și cinic. El nu o apreciază pe timida și cărturarul Tatiana Larina. La scurt timp după întâlnirea lor, aceasta își dezgolește sufletul în fața lui Onegin într-o scrisoare. Ea își exprimă dragostea pentru el.

Onegin nu-i răspunde. Când se întâlnesc în persoană, el îi respinge avansurile. Acest discurs celebru este adesea denumit "Predica lui Onegin" El recunoaște că scrisoarea a fost emoționantă, dar spune că s-ar plictisi repede de căsătorie și că nu-i poate oferi Tatianei decât prietenie. El o sfătuiește să își păstreze mai mult control emoțional în viitor, pentru ca nu cumva un alt bărbat să profite de inocența ei.

Pe măsură ce viața lor se dezvoltă. Viața lui se destramă după ce își ucide cel mai bun prieten într-un duel. Pe de altă parte, viața ei înflorește.

Anii trec, iar el participă la un bal al societății din Sankt Petersburg. El vede o femeie frumoasă care captează atenția tuturor. Își dă seama că este Tatyana. Acum ea este căsătorită cu un prinț în vârstă. El devine obsedat să îi câștige afecțiunea, în ciuda faptului că este căsătorită. Cu toate acestea, încercările sale sunt respinse. Îi scrie mai multe scrisori, dar nu primește niciun răspuns.

În cele din urmă, Onegin reușește să o vadă pe Tatyana și îi oferă ocazia de a-și reînnoi dragostea din trecut. Ea își amintește de zilele în care ar fi putut fi fericiți, dar acel timp a trecut. Onegin îi repetă dragostea sa pentru ea. Ezitantă pentru o clipă, ea recunoaște că încă îl iubește, dar că nu-i va permite să o distrugă. Își declară hotărârea de a-i rămâne fidelă soțului ei. Îl lasă în voia regretelor sale amare.

Întrebări și răspunsuri

Î: Ce este Eugene Onegin?


R: Eugene Onegin este un roman în versuri scris de Alexandru Pușkin și este un clasic al literaturii ruse.

Î: Când a fost publicat Eugene Onegin?


R: A fost publicat în mai multe părți între 1825 și 1832.

Î: Când a fost publicată prima ediție completă a lui Eugene Onegin?


R: Prima ediție completă a fost publicată în 1833.

Î: Pe ce se bazează versiunea acceptată în prezent a lui Eugene Onegin?


R: Versiunea acceptată în prezent se bazează pe publicația din 1837.

Î: Care este schema de rime a strofelor din Eugene Onegin?


R: Schema de rimă a strofelor din Eugene Onegin este "AbAbCCddEffEgg", care a ajuns să fie cunoscută sub numele de "strofa Onegin" sau "sonetul Pușkin".

Î: Cine spune povestea în Eugene Onegin?


R: Povestea este spusă de un narator, care este o versiune ușor ficționalizată a lui Pușkin.

Î: Care este tonul naratorului din Eugene Onegin?


R: Tonul naratorului din Eugene Onegin este educat, monden și intim. Naratorul face uneori digresiuni, comentând aspecte ale lumii sociale și intelectuale pentru a ajuta la dezvoltarea personajelor și a dramei intrigii.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3