Bernhard Riemann

Copilărie

Bernhard Riemann a fost al doilea copil dintr-o familie de șase copii. Tatăl său a fost pastor luteran. Familia era foarte săracă și nu prea avea ce mânca. Mai mulți dintre copii au murit, iar Bernhard a avut mereu o sănătate precară. Părinții săi erau iubitori, dar el era un băiat foarte timid. Mai târziu în viață a trebuit să se străduiască foarte mult pentru a avea curajul să vorbească în public. Tatăl său a fost unul dintre primii săi profesori. Tânărul băiat era foarte dornic să învețe despre orice. Când a împlinit zece ani, a avut un profesor specializat în matematică, dar de multe ori era mai bun la matematică decât profesorul său. La 14 ani, a plecat la Hanovra, unde a locuit cu bunica sa, pentru a putea merge la o școală gimnazială. Tatăl său dorea ca el să devină preot, dar Bernhard era mult prea timid pentru a predica oamenilor. În cele din urmă, l-a lăsat să studieze matematica.

Există o poveste bine cunoscută din timpul școlii lui Riemann. Directorul școlii l-a scutit de la orele de matematică deoarece lecțiile erau mult prea ușoare pentru el. Bernhard l-a întrebat pe director dacă poate împrumuta o carte de matematică dificilă pentru a o citi, așa că directorul i-a împrumutat Théorie des Nombres (Teoria numerelor) de Legendre. Aceasta era o carte imensă cu matematică atât de dificilă încât doar câteva persoane din lume ar fi înțeles-o pe toată. Directorul a fost dezamăgit când băiatul i-a adus cartea înapoi după numai șase zile. L-a întrebat cât de departe a ajuns. Băiatul a spus că a citit toată cartea. Era adevărat, și înțelesese și reținuse totul. Mai târziu în viață, când Riemann avea 33 de ani, a dezvoltat celebra ipoteză Riemann. Acesta a fost un articol de numai 8 pagini, dar și-a dezvoltat ideea pornind de la ceea ce scrisese Legendre. De atunci, matematicienii s-au străduit să încerce să demonstreze ceea ce a scris Riemann.

Viața universitară

Riemann a studiat la universitățile din Göttingen și Berlin. În timpul studenției, a dezvoltat idei care aveau să devină foarte importante pentru fizica matematică modernă. În 1851 și-a obținut doctoratul pentru o teză intitulată Fundamente pentru o teorie generală a funcțiilor de o variabilă complexă. Aceasta avea să devină foarte utilă în topologie, care se ocupă cu poziția și locul. Când a devenit profesor la Göttingen, a trebuit să ofere trei prelegeri din care profesorii alegeau una. Unul dintre profesori a fost Carl Friedrich Gauss, unul dintre cei mai mari matematicieni care au trăit vreodată. Gauss l-a rugat să vorbească despre "Despre ipotezele care stau la baza geometriei". Gauss însuși lucrase la acest subiect. Riemann a fost teribil de emoționat să țină o prelegere pe această temă în fața celebrului Gauss. Când a ținut prelegerea, aceasta a devenit unul dintre cele mai faimoase evenimente din istoria matematicii. Gauss nu îi lăuda prea des pe matematicienii mai tineri, dar a fost foarte entuziast. Ideile lui Riemann i-au permis lui Einstein să dezvolte teoria relativității mai bine de jumătate de secol mai târziu.

La început, Riemann nu a avut niciun salariu. El depindea de taxele de la studenți. După patru ani, a primit un mic salariu. În 1857 a devenit profesor asociat, iar în 1859 profesor titular, succedându-i lui Dirichlet, care îi succedase lui Gauss cu patru ani mai devreme. Riemann a suferit de probleme de sănătate. Munca excesivă a dus adesea la perioade de depresie. Au existat multe decese în familia sa, dar a muncit foarte mult și a făcut mai multe descoperiri care acum poartă numele său. A devenit foarte faimos. Cu ocazia unei vizite la Berlin, Borchardt, Kummer, Kronecker și Weierstraß - toți matematicieni foarte faimoși - l-au umplut de laude. A mers la Paris, unde l-a întâlnit pe Hermite, care l-a admirat foarte mult. A fost onorat de Societatea Regală din Londra și de Academia Franceză de Științe.

S-a căsătorit și pentru o scurtă perioadă de timp a fost fericit. Apoi s-a îmbolnăvit. Suferea de pleurezie și a făcut mai multe vizite în Italia pentru sănătate. A murit la Selasca, pe Lago Maggiore, la vârsta de 39 de ani.

• Suma Riemann
• Ipoteza Riemann
• Funcția zeta Riemann