Hipermodernii au fost o școală de jucători de șah care și-au propus să regândească unele dintre principiile deschiderilor de șah. Numele le-a fost dat de marele maestru franco-polonez Tartakower.

Ideea cheie a fost, ca reacție la ideile mai vechi ale lui Siegbert Tarrasch, de a disputa controlul centrului prin metode mai subtile. În timp ce vechea teorie consta în ocuparea imediată a centrului cu doi sau trei pioni, hipermoderniștii s-au concentrat mai mult pe atacarea centrului adversarului. O primă mutare caracteristică a fost 1Nf3 cu albul, sau 1...Nf6 cu negrul, în special ca răspuns la 1d4. La 1e4, ei preferau o apărare asimetrică, cum ar fi 1...e6 sau 1...c5, mai degrabă decât replica clasică 1...e5.

Nimzovich a fost fondatorul, iar Alekhine, Tartakower, Réti, Grünfeld și Bogolyubov au participat cu toții. Toți au fost mari maeștri de top din anii 1920 și 1930. Mai multe deschideri moderne își datorează popularitatea acestui grup: Apărarea lui Alekhine (1e4 Nf6); Deschiderea lui Réti (1Nf3); Apărarea indiană a regelui (1d4 Nf6 2c4 g6 3Nc3 Bg7); Apărarea Grünfeld (1d4 Bf6 2c4 g6 3Nc3 d5) și Apărarea modernă (1...g6). p178