Acest pământ al omenirii

Acest pământ al omenirii este prima carte din Cvartetul Buru al lui Pramoedya Ananta Toer. Hasta Mitra a publicat-o pentru prima dată în 1980. Povestea se petrece la sfârșitul dominației coloniale olandeze în Indonezia. Pramoedya a scris romanul în închisoarea de pe insula Buru din estul Indoneziei. Pramoedya a spus povestea cu voce tare altor deținuți în 1973, deoarece nu i s-a permis să scrie. Povestea s-a răspândit printre toți deținuții până în 1975. Apoi, lui Pramoedya i s-a permis în sfârșit să scrie întreaga poveste.

Personajul principal și naratorul cărții Acest pământ al omenirii este un băiat javandez pe nume Minke. El frecventează o școală olandeză de elită. Viața lui Minke devine periculoasă atunci când se îndrăgostește de Annelies, frumoasa fiică indoneziană a lui Nyai Ontosoroh. În Acest pământ al omenirii, Pramoedya a arătat rasismul coloniei olandeze.

Procurorul general indonezian a interzis "This Earth of Mankind" în 1981. Multe exemplare ale primelor ediții au supraviețuit. În 2005, editura Lentera Depantara a început să o publice din nou în Indonezia. Cartea fusese deja publicată în întreaga lume în 33 de limbi.

Rezumat al parcelei

Acest Pământ al omenirii spune povestea lui Minke. Acesta este un regal minor javanez care studiază la o școală olandeză Hogere Burger School. La acea vreme, de obicei, doar europenii puteau studia acolo. Minke este un tânăr scriitor talentat. Scrierile sale sunt publicate în mai multe reviste de limbă olandeză. Acestea sunt populare. Dar mulți dintre colegii de clasă ai lui Minke îl urăsc pentru că este băștinaș. Colegii săi de clasă sunt toți cel puțin parțial de origine europeană.

Minke întâlnește o femeie indoneziană neobișnuită, Nyai Ontosoroh. Aceasta este concubina unui olandez pe nume Herman Mellema. Minke se îndrăgostește de fiica lor, Annelies. Ei se căsătoresc în cadrul unei nunți islamice. Dar, conform legii olandeze, ei nu sunt căsătoriți pentru că era nativă și tutorii olandezi ai lui Annelies nu au fost de acord.

Era ceva obișnuit ca femeile locale să devină concubinele bărbaților olandezi care trăiau în Indiile de Est. Copiii lor erau fie "băștinași" ilegitimi și își pierdeau drepturile legale. Ori, dacă tatăl lor îi accepta ca fiind copiii săi, erau numiți "Indos". În acest caz, mama își pierdea toate drepturile asupra copiilor lor. Nyai Ontosoro suferă din cauza statutului ei scăzut și a lipsei de drepturi. Dar ea crede că educația este calea prin care își poate arăta umanitatea de bază. Ea crede că învățarea este calea de a se opune rasismului, prostiei și sărăciei. Cu toate acestea, decizia de a-i face pe copiii ei copiii lui Herman Mellema îi provoacă probleme teribile.

Publicat de foști deținuți politici

După eliberarea din detenție, în aprilie 1980, Pramoedya și Hasjim Rachman s-au întâlnit cu Joesoef Isak. Rachman fusese redactor al ziarului Eastern Star. Isak fusese jurnalist la ziarul Merdeka. El fusese în închisoarea Salemba. Au convenit să publice lucrări ale foștilor deținuți politici pe care alți editori nu le-ar fi publicat.

Ei au ales ca primă carte Acest pământ al omenirii (Bumi Manusia). Pramoedya a început să lucreze din greu la hârtiile pe care le adusese de pe insula Buru. Oficialii închisorii îi luaseră majoritatea scrierilor. În același timp, Hasjim și Joesoef au vorbit cu oficiali guvernamentali, inclusiv cu vicepreședintele Adam Malik. Aceștia au fost pozitivi în legătură cu planurile.

În iulie 1980, manuscrisul cărții This Earth of Mankind a fost trimis la tipografia Aga Press. 5.000 de exemplare din This Earth of Mankind s-au vândut în 12 zile. Curând, alte edituri din Hong Kong, Malaezia, Olanda și Australia au cerut editorului Hasta Mitra permisiunea de a face traduceri. Editura Wira Karya din Malaezia a plătit drepturi de autor de până la 12% direct lui Pramoedya.

În noiembrie, Hasta Mitra a publicat a treia ediție și a vândut aproximativ 10.000 de exemplare. Cartea a fost bine primită de critică. A fost numită "cea mai bună lucrare literară a vremurilor noastre". Cotidianul Forțelor Armate a numit-o "o nouă contribuție la tezaurul literaturii indoneziene".

Interzis

procurorul general al Indoneziei a interzis "This Earth of Mankind" în 1981. Acesta a declarat că promovează ideile marxist-leniniste și comunismul. Niciuna dintre acestea nu se regăsește în carte.

În primul rând, tipografia Ampat Lima a fost somată să nu tipărească nicio carte publicată de Hasta Mitra. Editorilor din marile media li s-a spus că nu li s-a permis să facă recenzii sau să laude Acest pământ al omenirii sau orice altă scriere a lui Pramoedya.

În aprilie 1981, unele grupuri de tineri din Noua Ordine au criticat scrierile lui Pramoedya. Mass-media a raportat acest lucru ca fiind faptul că oamenilor nu le plăcea munca lui Pramoedya. Mass-media New Order, cum ar fi Suara Karya, Pelita și Karya Dharma, au început să publice critici la adresa acestui Pământ al omenirii și a autorului său.

Asociația editorilor indonezieni (IKAPI) planificase o expoziție de carte în acel an. Aceștia au anulat calitatea de membru al asociației lui Hasta Mitra. IKAPI fusese entuziasmată să îi ceară editorului să devină membru și să se implice în activitățile sale. Ziarele care obișnuiau să-l susțină pe Pramoedya au încetat să-i mai publice scrierile. De asemenea, au început să respingă scrierile autorilor care îl susțineau pe Pramoedya.

În cele din urmă, la 29 mai 1981, procurorul general a publicat regulamentul SK-052/JA/5/1981 privind interzicerea filmului "This Earth of Mankind" și a secvenței sale "Child of All Nations" (Anak Semua Bangsa). Regulamentul menționa o scrisoare din partea lui Suharto.

Biroul Procurorului General a luat toate exemplarele cărților "This Earth of Mankind" și "Child of All Nations" a încercat să ia toate exemplarele cărților din toate librăriile. Cu toate acestea, până în august 1981, au luat doar 972 de exemplare ale cărților, deși fuseseră tipărite aproximativ 20.000 de exemplare.

Maxwell Lane, traducătorul cărții This Earth of Mankind în limba engleză, a fost membru al personalului Ambasadei Australiei din Jakarta. Guvernul australian l-a rechemat în septembrie 1981. Tipografia Ampat Lima s-a închis din cauza presiunilor exercitate de biroul procurorului general și de Ministerul de Interne.

Traduceri în alte limbi

  • Bumi Manusia, Hasta Mitra, 1980 (Jakarta, Indoneziană)
  • Aarde Der Mensen, Manus Amici, 1981 (Amsterdam, olandeză)
  • Ren Shi Jian, Beijing Da Xue, 1982 (Beijing, chineză)
  • Ren Shi Jian, Dou Shi Chu Ban Selangor, 1983 (Malaezia, chineză)
  • Bumi Manusia, Wira Karya, 1983, (Kuala Lumpur, Malaezia)
  • Acest pământ al omenirii, Penguin Book, 1983 (Australia, engleză)
  • Garten der Menschheit, Express Editio, 1984 (Berlin, germană)
  • Im Garten der Menschheit, Albert Klutsch-Verlags-Vertrag, 1984 (germană)
  • Människans Jord, Förlaget Hjulet, 1986 (Stockholm, suedeză)
  • Ningen No Daichi, Shinkuwara Mekong Published, 1986 (japoneză)
  • MИP ЧEЛOBEЧECKИЙ, Radooga Moskwa 1986 (în limba rusă)
  • CBIT ЛЮДCbKЙ, În ucraineană, 1986 (ucraineană)
  • Garten der Menschheit, Rowohlt Taschenbuch Verlag, 1987 (germană)
  • Aarde der mensen, Unieboek, 1987 (Amsterdam, olandeză)
  • Ang Daigdig ng Tao, Editura Solidaridad, 1989 (Manila, Filipine)
  • Questa Terra Dell'Uomo, Il Saggiatore, 1990 (Milano, Italia)
  • Minke, O Neul Publishing, 1990 (coreeană)
  • Acest pământ al omenirii, Penguin Book, 1990 (New York, engleză)
  • This Earth of Mankind, William Morrow & Co., Inc, 1991 (New York, engleză)
  • Människans Jord, Norstedts Förlag AB, 1992 (Stockholm, suedeză)
  • Tierra Humana, Txalaparta, 1995 (Navarra, spaniolă)
  • Erbe Einer Versunkenen Welt, Verlag Volt und Welt, 1996 (germană)
  • Aarde der mensen, Uitgeverij De Geus, 1999 (Breda)
  • Acest pământ al omenirii, Penguin Book, 2000 (Italia)
  • Le Monde des Hommes, Payot & Rivages, 2001 (Paris, franceză)
  • Menneskenes Jord, Pax Forlag A/S, 2001 (Oslo, Norvegia)
  • Tiera Humana, Edisiones Destino, S.A., 2001 (Barcelona, spaniolă)
  • Acest pământ al omenirii, Bertrand Editorial, 2002 (portugheză)
  • This Earth of Mankind, Leopard Förlag, 2002 (suedeză)
  • Bumi Manusia, Radio 68H, 2002 (emisiune radiofonică, indoneziană)
  • Esta stranha terra, Livros Quetzal, 2003 (portugheză)
  • Människornas Jord, Leopard Förlag, 2003 (Stockholm, Suedia)
  •  ?, Alfa-Narodna Knjiga, 2003 (Г®n sГўrbДѓ)
  • แผ่นดินของชีวิต, Kobfai Publishing, 2003 (thailandeză)
  • Bumi Manusia, Lentera Dipantara, 2005 (Indoneziană)
  • دھرتی کا دکھ, Mas'ud Ash'ar, 2009 (Lahore, Urdu)
  • 'Manushya Bhoomi' tr.by S.A.Qudsi,(Malayalam-Indian)- Chintha Pub-2011

Adaptare

This Earth of Mankind a fost transformat într-un film în limba indoneziană. Producția a început în 2006. Armantono a scris scenariul. Filmul a fost prezentat în cinematografele indoneziene în august 2019.

Întrebări și răspunsuri

Î: Ce este cvartetul Buru?


R: Cvartetul Buru este o serie de cărți scrise de Pramoedya Ananta Toer.

Î: Când a fost publicat pentru prima dată Acest pământ al omenirii?


R: Acest Pământ al omenirii a fost publicat pentru prima dată în 1980 de Hasta Mitra.

Î: Unde și când a fost scrisă povestea din Acest pământ al omenirii?


R: Povestea acestui Pământ al omenirii a fost scrisă în închisoarea de pe insula Buru, în estul Indoneziei, și a fost spusă cu voce tare pentru prima dată în 1973 și scrisă integral în 1975.

Î: Cine este personajul principal al cărții Acest pământ al omenirii?


R: Personajul principal și naratorul cărții This Earth of Mankind este un băiat javanez pe nume Minke.

Î: Ce reprezintă Acest pământ al omenirii?


R: This Earth of Mankind descrie rasismul dominației coloniale olandeze în Indonezia.

Î: A fost acest film interzis vreodată în Indonezia?


R: Da, "This Earth of Mankind" a fost interzis în Indonezia de către procurorul general indonezian în 1981.

Î: A fost publicat Acest pământ al omenirii în alte limbi?


R: Da, This Earth of Mankind a fost publicat în 33 de limbi în întreaga lume.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3