Broasca săpătoare mexicană (Rhinophrynus dorsalis): descriere și distribuție

Broasca mexicană de vizuină (Rhinophrynus dorsalis) este o broască. Este singura specie din genul Rhinophrynus și din familia Rhinophrynidae. Aceste broaște trăiesc din sudul Texasului, prin Mexic, Guatemala, Honduras, El Salvador, până în Nicaragua și Costa Rica. Obișnuiau să trăiască în mai multe locuri. Existau specii care mergeau până în nord, în Canada, dar acestea au dispărut în Oligocen.

 

Descriere

Rhinophrynus dorsalis are un corp robust, turtit şi aproape rotund, adaptat la viaţa subterană. Capul este mic, cu un bot scurt şi proeminent. Membrele sunt scurte şi puternice, potrivite pentru săpat, iar pielea este de obicei netedă şi de culoare maronie sau cenuşie cu pete şi dungi deschise care pot varia între indivizi. Dimensiunea adulţilor variază aproximativ între 4 şi 7 cm (lungime trunchi‑coadă), dar poate exista variaţie locală.

Habitat şi distribuţie

Specia ocupă habitate deschise sau parţial împădurite din regiunile de câmpie şi dealuri joase, preferezând soluri nisipoase sau argiloase uşor de săpat. Este frecvent întâlnită în zone agricole, savane şi păşuni, dar şi la marginea pădurilor, atâta timp cât există zone cu apă temporară pentru împerechere. Raza geografică include sudul Statelor Unite (Texas) şi mare parte din America Centrală până în Costa Rica, cuprinzând ţările menţionate mai sus.

Alimentaţie şi comportament

Broasca săpătoare mexicană este în mare parte insectivoră, având o dietă specializată pe furnici şi termite, pe care le caută în subteran sau la suprafaţa solului după ploi. Adulţii petrec mult timp îngropaţi, ieşind la suprafaţă în special după ploi abundente. În acele perioade devin activi pentru împerechere şi hrănire, iar deplasările pot fi bruşte şi concentrate temporal.

Reproducere

Rhinophrynus dorsalis adoptă un tip de reproducere tipic pentru speciile care folosesc bazine temporare: după ploi puternice, indivizii ies din galerii şi se deplasează către bălţi temporare pentru împerechere. Se formează adunări temporare (explosive breeding), masculii emit chemări pentru a atrage femelele, iar ouăle sunt depuse în apă. Larvele se dezvoltă rapid pentru a se transforma în tineri înainte ca bălţile să se usuce.

Stare de conservare

În prezent, această specie nu este considerată pe scară largă ameninţată; are o distribuţie relativ extinsă şi o toleranţă la habitate modificate în anumite zone. Totuşi, pierderea şi fragmentarea habitatelor, drenarea bălţilor temporare, utilizarea pesticidelor şi mortalitatea rutieră pot reprezenta ameninţări locale. Monitorizarea populaţiilor şi conservarea zonelor de reproducere temporară sunt importante pentru menţinerea unor populaţii sănătoase.

Istorie fosilă şi importanţă evolutivă

Familia Rhinophrynidae are o istorie evolutivă interesantă: în trecut, rudimente sau rude apropiate au avut o distribuţie mai largă, iar fosile indică prezenţa unor reprezentanţi ai grupului în regiuni nordice ale Americii, în urmă cu milioane de ani. Unele dintre aceste linii au dispărut în epoci geologice precum Oligocenul, lăsând Rhinophrynus dorsalis ca singurul reprezentant modern al familiei.

Observaţii finale

Broasca săpătoare mexicană este un exemplu remarcabil de adaptare la viaţa subterană şi la fenomenele sezoniere din zonele tropicale şi subtropicale. Observarea ei este adesea legată de evenimente meteorologice (ploi abundente), ceea ce face întâlnirile cu această specie un fenomen spectaculos pentru iubitorii de natură şi herpetologi.

Descriere fizică

Broasca de vizuină mexicană crește până la 8 cm (3,1 in) în lungime. De obicei, au pete roșii pe corpul umflat, cu o dungă roșie de-a lungul centrului spatelui. Are picioare scurte și un cap mic și ascuțit. Picioarele sale au excrescențe cornoase, asemănătoare unor lopeți, care o ajută la săpat. Ochii îi sunt mici. Limba broaștei mexicane de vizuină iese direct din fața gurii. La toate celelalte broaște, aceasta este întoarsă în afară.

 

Comportament

După cum sugerează și numele, broasca mexicană de vizuină este un animal care sapă. Își petrece o mare parte din viață sub pământ. După o perioadă mare de ploaie, va ieși din pământ și va depune ouăle în apă. Acestea vor parcurge până la 1,6 km (1,0 mi) pentru a găsi o sursă bună de apă. Din cauza imprevizibilității ploii, broasca va chema și se va împerechea în orice perioadă a anului. Ea va săpa în solul moale cu picioarele sale scurte odată ce pământul s-a uscat. Etapele de ou și mormoloc din ciclul de viață sunt scurte. Ouăle au nevoie de doar câteva zile pentru a ecloza. Mormolocii se dezvoltă în decurs de una până la trei luni.

Chemarea este un "wh-o-o-o-o-o-o-a" puternic, cu ton scăzut. Atunci când cheamă sau este speriat, corpul se umflă. Broasca de vizuină mexicană se hrănește cu insecte, în special furnici și termite.

 

AlegsaOnline.com - 2020 / 2025 - License CC3