Iubirea curtenească este o idee specială despre iubire pe care oamenii o aveau în Europa în Evul Mediu. Cuvântul "curte" înseamnă curțile unde locuiau prinții sau ducii. Iubirea curtenească apare de obicei atunci când un tânăr, care poate fi un țăran sau chiar un simplu rege, se îndrăgostește de o doamnă bogată și încearcă să se facă demn de ea făcând lucruri curajoase sau cântând cântece de dragoste frumoase.

Ideea iubirii curtenești se regăsește în multă literatură, de exemplu, în operele lui Geoffrey Chaucer, Dante, Gottfried von Strassburg, Walther von der Vogelweide, Wolfram von Eschenbach, Malory și William Shakespeare.