Hornblenda (amfibol): definiție, compoziție, proprietăți și identificare
Hornblenda este o serie complexă de minerale silicatice.
Hornblenda nu este un mineral recunoscut de sine stătător, dar numele este folosit ca termen general sau de teren, pentru a se referi la un amfibol de culoare închisă.
Este un amestec izomorf de trei molecule: un silicat de calciu-fier-magneziu, un silicat de aluminiu-fier-magneziu și un silicat de fier-magneziu.
Definiție și compoziție chimică
Hornblenda reprezintă termenul colectiv folosit pentru membrii întunecați ai grupului amfibolilor. Compoziția este foarte variabilă, rezultând dintr-o soluție solidă complexă între elemente precum Ca, Na, Mg, Fe(II), Fe(III), Al și Si, cu grupări OH (hidroxil). O formulă generală utilă pentru amfiboli este A0-1B2C5T8O22(OH)2, unde pozițiile A, B, C și T pot fi ocupate de diferiți cationi. Hornblenda conține frecvent o proporție semnificativă de Ca și Fe/Mg, ceea ce îi dă culoarea închisă caracteristică.
Proprietăți fizice și optice
- Culoare: verde închis, maro-verzui, maro până la negru;
- Duritate: 5–6 (conform valorii menționate: duritate de 5-6);
- Densitate: aproximativ 2,9–3,4 (conform densitate specifică);
- Sistem cristalin: monoclinic, cristale prismatice alungite;
- Clivaj: două direcții distincte, aproape la unghiurile de 56° și 124°, caracteristic amfibolilor;
- Luciu: sticlos (vitreous) până la ușor resinous;
- Streak (culoarea în urmă la frecare): gri deschis – albicios;
- Optică: pleocroism puternic (culori diferite pe fațete diferite), birefringență moderată; în secțiuni sub microscopul în lumină polarizată prezintă culori variabile care ajută la identificare.
Identificare și diferențiere față de alte minerale
Pentru identificarea pe teren sau în laborator, câteva indicații practice:
- Clivajul sub unghiuri ~56°/124° este un indiciu foarte util pentru a diferenția hornblenda (amfibol) de augit (un piroxen), care are clivaj aproape la 90°.
- Forma cristalelor: hornblenda tinde să fie prismatică și fragilă, în timp ce augit are cristale mai scurte și blocuri mai masive.
- Biotita (mica neagră) are aspect in foi subțiri, flexibilitate şi exfoliere uşoară; hornblenda nu este foietată la fel şi este mai fragilă.
- Analize petrograpfice (microscop în lumină polarizată), difracție de raze X sau analize chimice (EPMA, XRF) oferă identificarea precisă când termenul „hornblenda” nu este suficient.
Apariție geologică și asocieri
Hornblenda este comună în multe roci magmatice și metamorfice: andezite, diorite, gabro, unele granodiorite și granit (unde apare adesea ca mineral accesoriu), precum și în rocile metamorfice de grad mediu, cum ar fi amfibolitele, șisturile verzi și gnaisele. Se găsește asociată cu plagioclaz, biotită, piroxeni, cuarț și feldspat.
În procesele de alterare minerală, hornblenda poate transforma în minerale precum clorit, epidot sau serpentină în condiții de intemperizare sau metamorfism ulterior.
Utilizări și precauții
Hornblenda în sine nu are aplicații economice importante directe, dar este foarte utilă în petrologie: prezența și compositia sa oferă informații despre condițiile de formare ale rocilor (temperatură, presiune, compoziția magmei). Unele amfiboli asbestiformi (nu toate speciile denumite „hornblenda”) pot fi periculoși pentru sănătate dacă sunt inhalați; hornblenda obișnuită din roci masive nu are în general textură asbestiformă, dar este bine să se evite inhalarea fibrelor minerale în laborator.
Când se folosește termenul „hornblenda”?
Termenul este util pe teren sau în descrieri petrografice generale când nu se dorește sau nu se poate preciza o specie minerală particulară din grupul amfibolilor. Pentru lucrări științifice sau clasificări stricte se utilizează denumirile specifice recunoscute (de exemplu pargasit, ferrohornblenda etc.), obținute prin analiză chimică și studii cristalografice.
Notă: pe teren, hornblenda este adesea confundată cu mineralele menționate anterior, în special cu augit și granit-ul care conține augit sau mica biotită. Observarea clivajului, a formei cristaline și, la nevoie, a proprietăților optice sau chimice, ajută la identificarea corectă.


Amfibol hornblenda
Apariție
Hornblenda este un constituent comun al multor roci igoase și metamorfice, cum ar fi granitul, dioritul, gabro, bazaltul, andezitul, gneissul și șistul. Este principalul mineral al amfibolitelor.
Hornblendele de culoare maro foarte închis până la negru care conțin titan pot fi numite hornblende bazaltice, din cauza faptului că sunt de obicei un constituent al bazaltului și al rocilor înrudite.
Etimologie
Cuvântul "hornblende" provine din germană "horn" și "blenden", care înseamnă "a orbi" sau "a orbi". Termenul blende este adesea folosit pentru a se referi la un luciu strălucitor nemetalic, de exemplu, zincblenda și pechblenda, minereul de uraniu.
Pagini conexe
- Lista de minerale
Întrebări și răspunsuri
Î: Ce este hornblenda?
R: Hornblenda este o serie complexă de minerale de silicat, care nu este un mineral recunoscut în sine, dar este folosit ca termen general sau de teren pentru a se referi la un amfibol de culoare închisă.
Î: Care sunt cele trei molecule care alcătuiesc hornblenda?
R: Cele trei molecule care alcătuiesc hornblenda sunt un silicat de calciu-fier-magneziu, un silicat de aluminiu-fier-magneziu și un silicat de fier-magneziu.
Î: Care este duritatea hornblendei?
R: Duritatea hornblendei este de 5-6.
Î: Care este greutatea specifică a hornblendei?
R: Densitatea specifică a hornblendei este de 2,9-3,4.
Î: Ce culori poate avea hornblenda?
R: Hornblenda este de obicei de culoare verde opacă, maro-verzuie, maro sau neagră.
Î: Cu ce minerale este adesea confundat hornblenda?
R: Hornblenda este adesea confundată cu mineralele augit și mica biotită, ambele de culoare neagră și care se găsesc în granit.
Î: Este hornblenda un mineral recunoscut de sine stătător?
R: Nu, hornblenda nu este un mineral recunoscut de sine stătător.