Maamme | imnul național al Finlandei

Maamme (pronunție finlandeză: [ˈmɑːmːe]; suedeză: Vårt land, Finlanda Pronunția în suedeză: Vårt land, Finlanda: [ˈvoːrt ˈlɑnːd]; ambele însemnând "Țara noastră") sunt titlurile imnului național al Finlandei, în cele două limbi oficiale ale țării, care înseamnă ambele "Țara noastră" în limba engleză. La jumătatea secolului al XIX-lea, versurile (cuvintele) scrise de Johan Ludvig Runeberg în ceea ce pe atunci era cunoscut sub numele de Marele Ducat al Finlandei (în timp ce se afla sub ocupație rusă) au fost inițial în limba suedeză, iar muzica - aceeași folosită și în imnul național al Estoniei Mu isamaa, mu õnn ja rõõõm - a fost compusă de muzicianul de origine germană Fredrich Pacius în aceeași perioadă. În 1889, imnul a fost tradus în finlandeză de poetul Paavo Cajander.



 

Versuri

Textul original al cântecului are unsprezece versuri, dar în prezent doar primul și ultimul vers (în bold) fac parte din imnul național. Cu toate acestea, trei versuri - primul în finlandeză și în suedeză, iar ultimul în finlandeză - pot fi cântate dacă printre cântăreți se află suedezi și finlandezi împreună.

Versuri în suedeză
(versiunea originală)

Versuri în finlandeză

Traducere în limba engleză

Vårt land, vårt land, vårt fosterland,
Ljud högt, o dyra ord!
 Ej lyfts en höjd mot himlens rand,
Ej sänks en dal, ej sköljs en strand,
Mer älskad än vår bygd i nord,
Än våra fäders jord. 

 Vårt land är fattigt, skall så bli
För den, som guld begär.
 Un vânt de departe, pe oase, se ridică:
Men detta landet älska vi,
För oss med moar, fjäll och skär
Ett guldland dock det är.

 Vi älska
våra
 strömmars brus
Och våra bäckars språng.
Den mörka skogens dystra sus,
Vår stjärnenatt, vårt sommarljus.
Allt, allt, vad här som syn, som sång
Vårt hjärta rört en gång.

 Här striddes våra fäders strid
Med tanke, svärd och plog.
 Här, här, i klar som mulen tid.
 Med lycka hård, med lycka blid.
 Det finska folkets hjärta slog.
 Här bars vad det fördrog.

 Vem täljde välde väl de striders tal.
 Dar acest popor a fost cel mai bun.
 Då kriget röt från dal till dal.
 Då frosten kom med hungers kval.
Vem mätte allt dess spillda blod
Och allt dess tålamod?

 Och det var här det blodet flöt,
Ja, här för oss det var, Och
det var här sin fröjd det njöt, Och
det var här sin suck det göt.
Det folk som
våra
 bördor bar
Långt före våra dar.

 Här är oss
ljuvt, här är oss gott,
Här är oss allt beskärt;
Hur ödet kastar än vår lott.
Ett land, ett fosterland vi fått,
Vad finns på jorden mera värt
Att hållas dyrt och kärt?

 Och här och här är detta land.
Vårt öga ser det här,
Vi kunna sträcka ut vår hand
Och visa glatt på sjö och strand
Och säga: se det landet där.
 Vårt fosterland det är.

 Och fördes vi att bo i glans
Bland guldmoln i det blå,
Och blev vårt liv en stjärnedans.
 Där tår ej göts, där suck ej fanns.
Till detta arma land ändå
Vår längtan skulle stå.

 O, țară, tu ești țara mea, Dă-i drumul la
sâni și la picioare,
Dă-i drumul la o șuviță, Dă-i drumul la o șuviță, Dă-i drumul la pământ, Dă-i drumul la
pământ, Dă-i drumul la pământ. Var
för din fattigdom ej skyggt.
Var fritt, var glatt, var tryggt.

Din blomning, sluten än i knopp,
Nu mai avem nevoie de tine;
Se, ur vår kärlek skall gå opp
Ditt ljus, din glans, din fröjd, ditt hopp.
Och högre klinga skall en gång
Vår fosterländska sång.

Oi maamme, Suomi, synnyinmaa,
soi, sana kultainen!
 Ei laaksoa, ei kukkulaa,
ei vettä rantaa rakkaampaa,
kuin kotimaa tää pohjoinen,
maa kallis isien! 

 On maamme köyhä, siksi jää,
jos kultaa kaivannet
Sen vieras kyllä hylkäjää,
mut meille kallein maa on tää,
sen salot, saaret, manteret,
ne meist on kultaiset.

 Ovatpa meille rakkahat
koskemme kuohuineen,
ikuisten honkain
huminat, täht'yömme, kesät kirkkahat,
kaikk'kuvineen ja lauluineen
mi painui sydämeen.

 Täss
auroin, miekoin, miettehin
isämme sotivat,
kun päivä piili pilvihin
tai loisti onnen paistehin,
täss Suomen kansan vaikeimmat
he vaivat kokivat.

 Tään kansan taistelut ken voi
ne kertoella, ken?
Kun sota laaksoissamme soi,
ja halla näläntuskan toi,
ken mittasi sen hurmehen
ja kärsimykset sen?

 Täss
on sen veri virrannut
hyväksi meidänkin,
täss iloaan on nauttinut
ja murheitansa huokaillut
se kansa, jolle muinaisin
kuormamme pantihin.

 Tääll' olo
meill
on verraton
ja kaikki suotuisaa,
vaikk onni mikä tulkohon,
maa isänmaa se meillä on.
Mi maailmass on armaampaa
ja mikä kalliimpaa?

 Ja tässä, täss' on tämä maa,
sen näkee silmämme.
me kättä voimme ojentaa
ja vettä rantaa osoittaa
ja sanoa: kas tuoss' on se,
maa armas isäimme.

 Jos loistoon meitä saatettais
vaikk' kultapilvihin,
mis itkien ei huoattais,
vaan tärkein riemun sielu sais,
ois tähän köyhään kotihin
halumme kuitenkin.

 Totuuden, runon kotimaa
maa tuhatjärvinen
miss' elämämme suojan saa,
sa muistojen, sa toivon maa,
ain ollos, onnees tyytyen,
vapaa ja iloinen.

Sun kukoistukses kuorestaan
kerrankin puhkeaa,
și nu mai este nevoie să ne facem griji.
sun toivos, riemus loistossaan,
ja kerran, laulus synnyinmaa
korkeemman kaiun saa.

Pământul nostru, pământul nostru, Patria noastră!
Sună, cuvânt drag, o, sunet!
 Nici un deal care se ridică, sau munte măreț,
Nici o vale înclinată, nici un țărm nordic,
Nu există, mai iubit, să fie găsit,
Decât aceasta - pământul părinților noștri. 

 Pământul nostru e sărac, și așa va fi
Pentru cel ce va râvni la aur.
Străinii trec cu mândrie, dar noi
Vom iubi mereu acest pământ, noi vedem,
În mlaștini, în căderi, în insule și în valuri,
Un pământ de aur, atât de viteaz.

 Iubim pârâurile noastre unduitoare,
atât de
strălucitoare,
Izvoarele noastre, atât de puternice,
Șoapta pădurilor întunecate, noaptea,
Cerul nostru înstelat, lumina noastră de vară,
Tot, tot ceea ce noi, prin vedere și cântec,
Am simțit și am trăit printre ele.

 Aici au luptat părinții noștri, fără teamă,
Cu sabia, cu plugul și cu gândul.
Și aici, în vremuri tulburi, și senine,
Cu norocul în față sau în spate,
Inimile lor finlandeze au bătut, și au muncit
Și au purtat ceea ce trebuiau să poarte.

 Cine povestește, din toate luptele, povestea,
În care acest popor a rezistat,
Când războiul se înverșuna din vale în vale,
Când gerul se așternea, cu jalea foamei?
Cine a măsurat tot sângele lor vărsat,
Și toată răbdarea lor bună?

 Și
aici s-a vărsat sângele lor,
Pentru noi, aici, pe acest țărm;
Și aici s-au născut bucuriile lor,
Aici, că suspinele lor s-au înălțat și au fugit,
Acel popor care poverile noastre le-a purtat
Înaintea noastră, cu mult înainte.

 Aici e dulce și bine, știm,
Totul, și aici, ne e dat;
Oricum soarta ne-ar fi sortit,
Un pământ, o patrie, avem.
Oare va apărea pe pământ un lucru
mai vrednic, să ne fie drag?

 Și iată, și iată această patrie,
Aici fiecare ochi o vede;
Și putem întinde o mână arătătoare,
Să-i arătăm, cu bucurie, marea și stâna,
Și să spunem: "Iată țara asta, asta,
Patria noastră este".

 Și dacă odată am fi făcuți să ne ridicăm Pe
nori de aur, de jos,
Și dacă ne-am mișca în ceruri înstelate,
Unde nimeni nu plânge, unde nimeni nu suspină,
Spre această biată țară singuratică, totuși,
Inimile noastre doritoare s-ar duce.

 O, țară, țara celor o mie de lacuri,
A credinței, a așezării și a bucuriei,
Unde marea principală a vieții ne-a dat un strop, Țara noastră de
dinainte, țara noastră de viitor,
Sfios de sărăcia ta, să nu fii niciodată,
Fii liniștit, fii bucuros, fii liber!

Înflorirea ta, ascunsă acum vederii,
Își va izbucni în curând.
"Iată, din dragostea noastră, va răsări.
Soarele tău, speranța ta, bucuria ta, lumina ta,
Și mai sus, o dată, mai plină și mai puternică,
Va răsuna cântecul țării noastre.

Transcrieri fonetice

Transcrierea IPA suedeză
a primelor și ultimelor versuri cântate

Transcrierea în IPA finlandeză
a primului și ultimului vers cântat

[vort ˈlɑnd ǀ vort ˈlɑnd ǀ vort ˈfostærlɑnd ǀ]
[ˈjʉːd ˈhøkt ǀ ˈuː ˈdyːrɑ ˈuːrd ‖]
[ˈej ˈlyfts ˈen ˈhøjd ˈmuːt ˈhimlens ˈrɑnd ǀ] [ˈej
 ˈseŋks ˈen ˈdɑːl ǀ ˈej ˈɕøls ˈen ˈstrɑnd ǀ]
[ˈmeːr ˈelskɑd ˈen ˈvoːr ˈbygd ˈiː ˈnuːrd ǀ]
[ˈen ˈvoːrɑ ˈfeːdærs ˈjuːrd ‖]

 [ˈdin ˈblumniŋ ǀ ˈslʉːten ˈen ˈiː ˈknopː ǀ]
[ˈskɑlː ˈmuːgnɑ ˈʉːr ˈsitː ˈtvoŋ ‖]
[ˈseː ǀ ˈʉːr ˈvoːr ˈtɕæːrlek ˈskɑlː ˈɡoː
ˈopː]
[ˈditː ˈjʉːs ǀ ˈdin ˈglɑns ǀ ˈdin ˈfrøjd ǀ ˈditː ˈhopː ‖]
[ˈok ˈhøːgre ˈkliŋɑ ˈskɑlː ˈen ˈgoŋ]
[ˈvoːr ˈfostærlendskɑ ˈsoŋ ‖]

[ˈo̞j ˈmɑːmːe̞ ǀ ˈs̠uo̞̯mi ǀ ˈs̠ynːyjnˌmɑː ǀ]
[ˈs̠o̞j ǀ ˈs̠ɑnɑ ˈkultɑjne̞n ‖]
[e̞j ˈlɑːks̠o̞ɑ ǀ e̞j ˈkukːulɑː
ǀ]
[e̞j ˈʋe̞t̪ːæ ˈrɑn̪t̪ɑː ˈrɑn̪t̪ɑː ˈrɑkːɑːmpɑː ǀ]
[ˈkujn ˈko̞t̪iˌmɑː ˈt̪æː ˈpo̞xjo̞jne̞n ǀ]
[ˈmɑː ˈkɑlːis̠ ˈis̠i.e̞n ‖]

 [ˈs̠un ˈkuko̞js̠tuks̠e̞s̠ ˈkuo̞̯res̠tɑːn]
[ˈke̞rːɑŋkim ˈpuxke̞ɑː ǀ]
[ˈʋie̞̯l ˈle̞mpe̞mːe̞ ˈs̠ɑː ˈno̞ws̠e̞mɑːn]
[ˈs̠un̪
ˈt̪o̞jʋo̞s̠ ǀ ˈrie̞̯mus̠ ˈlo̞js̠to̞s̠ːɑːn ǀ]
[ˈjɑ ˈke̞rːɑn ǀ ˈlɑwlus̠ ˈs̠ynːyjnˌmɑː]
[ˈko̞rke̞ːmːɑn ˈkɑjun ˈs̠ɑː ‖]



 

Trivia

  • Imnul național al Estoniei, Mu isamaa, mu õnn ja rõõõm, și imnul etnic al livonienilor, Min izāmō, folosesc melodia lui Maamme.
 

Întrebări și răspunsuri

Î: Care sunt titlurile imnului național al Finlandei?


R: Titlurile imnului național al Finlandei sunt "Maamme" în finlandeză și "Vهrt land" în suedeză, ambele însemnând "Țara noastră" în engleză.

Î: Cine a scris versurile pentru "Maamme"?


R: Versurile pentru Maamme au fost scrise de Johan Ludvig Runeberg la mijlocul secolului al XIX-lea, când Finlanda era cunoscută sub numele de Marele Ducat al Finlandei.

Î: Cine a compus muzica pentru Maamme?


R: Muzica pentru Maamme a fost compusă de muzicianul de origine germană Fredrich Pacius în aceeași perioadă în care Johan Ludvig Runeberg a scris versurile.

Î: Este aceeași muzică folosită și în alte imnuri naționale?


R: Da, aceeași muzică este folosită în imnul național al Estoniei, Mu isamaa, mu ُnn ja rُُُm.

Î: Când a fost tradus Maamme în limba finlandeză?


R: Maamme a fost tradus în finlandeză de poetul Paavo Cajander în 1889.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3