Petra (oraș antic)

Petra (în arabă: البتراء, Al-Batrāʾ; în greaca veche: Πέτρα) este un oraș istoric și arheologic din sudul Iordaniei.

Se află într-un bazin printre munții care se întind de la Marea Moartă până la Golful Aqaba.

Se crede că Petra ar fi fost colonizată încă din anul 9.000 î.Hr. A devenit capitala regatului nabatean. Nabateenii erau arabi nomazi care foloseau Petra pentru că se afla în apropierea rutelor comerciale cu mirodenii.

Regatul nabateean a devenit un stat client al Imperiului Roman în secolul I î.Hr. în anul 106 d.Hr. și-a pierdut independența. Importanța Petrei a scăzut odată cu dezvoltarea rutelor comerciale maritime. De asemenea, cutremurul din 363 a distrus multe structuri.

Epoca bizantină a dus la construirea mai multor biserici creștine, dar orașul a continuat să decadă. La începutul erei islamice, în Petra mai trăiau doar o mână de nomazi. A rămas necunoscut lumii până când a fost redescoperit în 1812 de Johann Ludwig Burckhardt.

Petra a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din 1985. UNESCO a descris-o ca fiind "una dintre cele mai prețioase proprietăți culturale din patrimoniul cultural al omului".

Petra este cea mai vizitată atracție turistică din Iordania. Numărul turiștilor a atins un vârf de 1 milion în 2010.