Tactica pământului pârjolit

O politică a pământului pârjolit este o strategie militară. Scopul este de a distruge tot ceea ce ar putea fi util inamicului în timp ce inamicul trece printr-un loc sau fuge de el. Orice lucru util care ar putea fi folosit de inamic poate fi vizat, de exemplu, sursele de hrană, rezervele de apă, transportul, comunicațiile, resursele industriale și chiar populația locală însăși.

Politica poate fi aplicată de către armată pe teritoriul inamic sau pe propriul teritoriu național.

Printre exemplele istorice notabile de tactici de tip "pământ pârjolit" se numără strategia armatei ruse în timpul invaziei suedeze eșuate a Rusiei, invazia napoleoniană eșuată a Rusiei, Marșul spre mare al lui William Tecumseh Sherman în Războiul Civil American, subjugarea indienilor americani Navajo de către colonelul Kit Carson, înaintarea lui Lord Kitchener împotriva boierilor, retragerea inițială a sovieticilor comandată de Iosif Stalin în timpul invaziei armatei germane în Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial, retragerea ulterioară a germanilor naziști de pe Frontul de Est și incendierea a 605-732 de puțuri de petrol de către forțele militare irakiene în retragere în Războiul din Golf.

Incendiile de petrol din Kuweit aprinse de forțele irakiene în retragere în 1991Zoom
Incendiile de petrol din Kuweit aprinse de forțele irakiene în retragere în 1991

Întrebări și răspunsuri

Î: Ce este o politică a pământului pârjolit?


R: O politică a pământului pârjolit este o strategie militară care urmărește să distrugă tot ceea ce ar putea fi de folos inamicului.

Î: Care sunt câteva exemple de lucruri care pot fi vizate de o politică a pământului pârjolit?


R: Sursele de hrană, rezervele de apă, transporturile, comunicațiile, resursele industriale și chiar și populația locală pot fi vizate de o politică a pământului pârjolit.

Î: O politică a pământului pârjolit poate fi pusă în aplicare pe teritoriul armatei?


R: Da, o politică a pământului pârjolit poate fi pusă în aplicare pe teritoriul propriu al armatei sau pe teritoriul inamic.

Î: Ce evenimente istorice se remarcă prin utilizarea tacticii pământului pârjolit?


A: Tacticile de tip "pământ pârjolit" au fost folosite în invazia eșuată a Suediei în Rusia, în invazia napoleoniană a Rusiei, în Marșul spre mare al lui William Tecumseh Sherman în Războiul Civil American, în subjugarea indienilor americani Navajo de către colonelul Kit Carson, în înaintarea lui Lord Kitchener împotriva boierilor, retragerea sovietică inițială comandată de Iosif Stalin în timpul invaziei armatei germane în Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial, retragerea ulterioară a germanilor naziști de pe Frontul de Est și incendierea a 605-732 de puțuri de petrol de către forțele militare irakiene în retragere în Războiul din Golf.

Î: De ce folosesc armatele tacticile de distrugere a pământului pârjolit?


R: Armatele folosesc tacticile de distrugere a pământului pârjolit pentru a-și priva inamicul de resurse și pentru a-i slăbi capacitatea de a riposta.

Î: O politică a pământului pârjolit poate avea efecte negative asupra populației din zona vizată?


R: Da, o politică a pământului pârjolit poate avea efecte negative asupra populației locale prin privarea acesteia de resurse esențiale și prin faptul că o lasă vulnerabilă la alte daune.

Î: Este o politică a pământului pârjolit considerată o strategie umană?


R: Nu, o politică a pământului pârjolit nu este, în general, considerată o strategie umană, deoarece implică distrugerea intenționată a resurselor și, potențial, vătămarea civililor nevinovați.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3