Atacurile din Norvegia din 2011 au fost

Atacurile din Norvegia din 2011 au fost două atacuri comise în Norvegia la 22 iulie 2011. Primul atac a fost un atentat cu mașină capcană în apropierea clădirilor guvernamentale din Oslo. Cel de-al doilea atac a fost un atac armat în masă într-o tabără de vară pentru tineri pe o insulă la nord-vest de Oslo. Din totalul de 77 de morți, 55 erau adolescenți, iar alte 96 de persoane au fost rănite. De asemenea, mașina capcană a distrus mai multe ferestre ale clădirilor din cartierul guvernamental din centrul orașului Oslo.

Explozia s-a produs în apropierea biroului premierului Jens Stoltenberg, la ora 15:26. Aceasta a ucis opt persoane și a rănit alte câteva. Al doilea atac a avut loc aproximativ 90 de minute mai târziu, la o tabără de tineret organizată de grupul de tineret (AUF) al Partidului Laburist Norvegian (AP) pe insula Utøya din Tyrifjorden, Buskerud. Un bărbat înarmat, deghizat în polițist, a deschis focul asupra participanților la tabără și a ucis 69 de persoane.

Poliția a arestat mai mulți suspecți, dar mulți au fost eliberați. Anders Behring Breivik, un protestant norvegian în vârstă de 32 de ani, a comis ambele atacuri. Ulterior, el a fost acuzat de ambele atacuri. Dosarele arată că acesta plănuia atacurile de ani de zile, ca un act de ideologie anti-imigrație și împotriva multiculturalismului.

Uniunea Europeană, NATO și țări din întreaga lume și-au exprimat sprijinul pentru Norvegia și au condamnat atacurile.

Atentatul de la Oslo

La 22 iulie 2011, la ora 15:26 (CEST), o explozie puternică a avut loc în apropierea birourilor prim-ministrului Norvegiei (H-blokka) și a altor clădiri guvernamentale, precum Ministerul Petrolului și Energiei (R4) și Ministerul de Finanțe. (A se vedea harta)

În urma exploziei, strada din apropiere a fost plină de sticlă și resturi. Epava unei mașini a fost văzută în apropierea uneia dintre clădirile afectate. Un nor uriaș de fum alb a fost văzut în timp ce un incendiu ardea la Ministerul Petrolului. Explozia a fost auzită la cel puțin șapte kilometri distanță.

În urma exploziei, poliția a evacuat zona și a căutat mai multe dispozitive explozive. Poliția a cerut oamenilor să părăsească centrul orașului Oslo.

Victime

Se știe că opt persoane și-au pierdut viața în explozie, iar cincisprezece au fost rănite, dintre care unsprezece grav. Un medic de la Spitalul Universitar din Oslo a declarat că personalul spitalului tratează răni la cap, torace și abdomen.

Premierul Jens Stoltenberg nu a fost rănit în urma exploziei. Ministrul norvegian de finanțe, Sigbjørn Johnsen, se afla în vacanță în Danemarca în acel moment.

Deoarece luna iulie este principala perioadă de vacanță în Norvegia, iar atacurile au avut loc în weekend, în zonă nu se aflau atât de mulți oameni ca de obicei, ceea ce ar putea salva multe vieți.

Impactul asupra transportului

Toate drumurile spre centrul orașului Oslo au fost închise, în timp ce poliția a mutat oamenii din zonă și i-a avertizat pe locuitorii din Oslo să stea departe de centrul orașului. De asemenea, li s-a spus să limiteze utilizarea telefoanelor mobile, din cauza temerilor legate de un alt posibil atac terorist. Transportul public spre și dinspre oraș a fost oprit. Poliția a verificat mașinile pe drumul spre aeroportul din Oslo, care a rămas deschis în timp ce poliția a efectuat percheziții în mașinile de la fața locului.

Linia de cale ferată Gardermoen, între Lillestrøm și aeroportul din Oslo, a fost închisă după ce un pachet suspect a fost găsit în apropierea căii ferate. Același lucru s-a întâmplat și la birourile televiziunii TV 2, care au fost evacuate după ce un pachet suspect a fost găsit în afara clădirii.

Harta zonei în care a avut loc explozia. Clădirea roșie: Clădirea guvernului. Zona portocalie: Poziția unei mașini distruse. Clădire albastră: Clădirea Ministerului Petrolului.Zoom
Harta zonei în care a avut loc explozia. Clădirea roșie: Clădirea guvernului. Zona portocalie: Poziția unei mașini distruse. Clădire albastră: Clădirea Ministerului Petrolului.

Biroul prim-ministrului norvegian cu ferestrele distruse de vânt la scurt timp după explozie.Zoom
Biroul prim-ministrului norvegian cu ferestrele distruse de vânt la scurt timp după explozie.

Ministerul norvegian al Petrolului și Energiei la scurt timp după expoliereZoom
Ministerul norvegian al Petrolului și Energiei la scurt timp după expoliere

Utøya fotografiere

La aproximativ 90 de minute după explozia de la Oslo, un bărbat înarmat în uniformă de polițist, despre care se crede că este Anders Behring Breivik, s-a urcat pe un feribot la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Oslo. Feribotul s-a îndreptat spre insula Utøya din lacul Tyrifjorden. Pe insulă se desfășura tabăra anuală de vară a tineretului din cadrul Ligii Tineretului Muncitoresc (AUF) a Partidului Laburist. Odată ajuns pe insulă, bărbatul înarmat a început să tragă în principal în adolescenți, înainte de a fi în cele din urmă capturat.

Trăgătorul era îmbrăcat ca un ofițer de poliție și a declarat că venise pentru un control de rutină în urma atentatului cu bombă de la Oslo. El a făcut semn și a cerut oamenilor să se adune în jurul său înainte de a trage cu armele sale, ucigând și rănind multe persoane. El a împușcat mai întâi oamenii de pe insulă, iar mai târziu a început să tragă în oamenii care încercau să scape traversând lacul înot. Poliția a raportat că majoritatea victimelor erau tineri de aproximativ 15 și 16 ani. Se pare că oamenii de pe insulă s-au ascuns în toalete sau în tufișuri, comunicând prin SMS pentru a nu-și dezvălui poziția atacatorului.

Se presupune că filmarea a durat 90 de minute. Poliția a fost informată despre împușcături la ora 17:27, iar la ora 18:27 atacatorul a fost arestat. Când poliția a ajuns la fața locului, s-a confruntat cu o scenă în care supraviețuitorii îi implorau pe ofițeri să arunce armele. Le era teamă că bărbații în uniformă vor deschide din nou focul asupra lor.

La 23 iulie 2011, în jurul orei 03:50 (CEST), comisarul național de poliție Øystein Mæland a estimat că numărul deceselor de pe Utøya era de "cel puțin 80" și că se aștepta ca acest număr să crească. Șaizeci și nouă de persoane au murit.

Autorul

Atacatorul este Anders Behring Breivik. El a fost arestat pe Utøya pentru împușcături și are legătură și cu atentatele de la Oslo. El a fost acuzat și condamnat pentru comiterea ambelor atacuri. El se află în închisoare.

Opinii politice

Șeful interimar al poliției naționale, Sveinung Sponheim, a declarat că postările pe internet ale suspectului "sugerează că acesta are unele trăsături politice orientate spre dreapta și opinii antimusulmane, dar rămâne de văzut dacă aceasta a fost o motivație pentru actul real". Poliția l-a descris pe Breivik ca fiind un extremist de dreapta. Breivik s-a descris ca fiind un naționalist conservator. El a fost descris ca fiind un fundamentalist creștin de către surse de știri. Se pare că a scris multe mesaje pe site-ul "document.no", descris de Aftenposten ca fiind "critic față de islam și favorabil Israelului". A participat la întâlniri ale "Documents venner" (Prietenii documentului), legate de site-ul web. De asemenea, a fost membru al Partidului Progresului de dreapta (FrP) și al FpU, aripa de tineret a acestuia. Liderul FpU, Ove Vanebo, a declarat că Breivik a fost activ la începutul anilor 2000, dar a părăsit partidul pe măsură ce punctele sale de vedere au devenit mai extreme.

Rapoartele presei spun că Breivik a postat comentarii pe internet în care spunea că este un admirator al lui Winston Churchill și Max Manus, dar și al politicianului olandez Geert Wilders. Breivik a spus că Partidul pentru Libertate al lui Wilders, este "singurul partid adevărat pentru conservatori". Breivik a declarat că este "pro-gay și pro-Israel". Pe Twitter, el l-a parafrazat pe filosoful utilitarist John Stuart Mill: "O persoană cu o credință este egală cu forța a 100.000 de persoane care au doar interese". Societatea norvegiană de radiodifuziune (NRK) a declarat că Breivik a publicat un manifest de 1516 pagini, despre ideologiile sale antimulticulturaliste și militante de dreapta, în ziua atacurilor.

Convingerea că au existat alți agresori

Mai mulți martori de la tabăra de tineret cred (la 23 iulie 2011) că au fost mai mulți trăgători. Poliția a primit descrieri ale unui al doilea atacator și verifică în prezent aceste informații. Din cauza incertitudinii legate de aceste descrieri ale martorilor și a naturii haotice a evenimentelor, poliția, din motive de precauție, nu a făcut încă un comentariu oficial cu privire la acest caz. Șeful interimar al poliției, Sveinung Sponheim, a declarat: "Este foarte dificil în acest moment să spunem dacă a acționat singur sau dacă a acționat ca parte a unei rețele mai mari".

Reacții

Domestic

În cadrul unei conferințe de presă în dimineața de după atacuri, premierul Jens Stoltenberg a calificat atacul drept o "tragedie națională" și cea mai gravă atrocitate de după cel de-al Doilea Război Mondial. Stoltenberg a afirmat că atacul nu va afecta democrația norvegiană și a spus că răspunsul adecvat la violențe este "mai multă democrație, mai multă deschidere, dar nu naivitate".

Eskil Pedersen, de la Liga Tineretului Muncitorilor, a promis că "se va întoarce pe Utøya" și a îndemnat Norvegia să continue tradiția sa de deschidere și toleranță.

Regele Harald a transmis condoleanțe victimelor și familiilor acestora și a îndemnat la unitate.

Svein Østerud (nr:), profesor emerit, a declarat că, înainte de a analiza trauma națiunii, trebuie să recunoaștem că Breivik și [alți] teroriști sunt tineri care s-au rătăcit, trecând prin instituții... în timp ce se străduiau să-și găsească identitatea și, în același timp (și în fiecare zi), erau forțați să se conformeze normelor stabilite de școală, de părinți și de social media.

Internațional

Uniunea Europeană, NATO, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, guverne și lideri din întreaga lume și-au exprimat condamnarea atacului, condoleanțe și solidaritate cu Norvegia.

Flori depuse în fața Catedralei din Oslo a doua zi după atentateZoom
Flori depuse în fața Catedralei din Oslo a doua zi după atentate

Memoriale

La Utøya, locul de comemorare se numește ["luminișul"] "Lysninga"; o parte din el este ["inelul"] "Ringen" - un "inel de oțel [care] atârnă între copaci și aici sunt gravate numele și vârsta majorității celor 69 de morți"; "se află în cel mai înalt punct al insulei"; A fost dezvelit în vara anului 2015. Hegnhuset a fost inaugurat în 2016.

Un monument național temporar din Oslo a fost inaugurat la 22 iulie 2016.

În fiecare municipiu se află câte un monolit.

În 53 de [locuri] din Norvegia se află statui ale lui Nico Widerberg, care au fost finanțate în mod anonim.

Un monolit a fost amplasat la Utsikten - o zonă de odihnă pe marginea drumului cu vedere spre Utøya; este situat pe E16 la Nes in Hole (municipalitate).

Memorialul național din comuna Hole

În iunie 2017, guvernul a decis ca unul dintre monumentele comemorative naționale să fie amplasat la Utøya-kaia, în municipalitatea Hole; memorialul nu va fi [o operă de artă, sau] nu va avea o expresie artistică. KORO (nu), o agenție din cadrul Ministerului Culturii, nu va mai fi legată în mod oficial de procesul în ceea ce privește memorialul din Hole.

În cultura populară

Jan Kjærstad (en) a publicat în 2017, Berge, un roman despre atentatele și tripla omucidere din 1999, în Norvegia (en).

Întrebări și răspunsuri

Î: Cine a fost responsabil pentru atacurile din Norvegia din 2011?


R: Anders Behring Breivik, un bărbat protestant norvegian în vârstă de 32 de ani, a fost responsabil pentru atacurile din Norvegia din 2011.

Î: Câte persoane au fost ucise în timpul atacurilor?


R: În total, 77 de persoane au fost ucise în atacurile din Norvegia din 2011.

Î: Ce tip de atac a avut loc primul?


R: Primul atac a fost un atentat cu mașină capcană în apropierea clădirilor guvernamentale din Oslo.

Î: Când a avut loc cel de-al doilea atac?


R: Al doilea atac a avut loc aproximativ 90 de minute mai târziu, într-o tabără de tineret organizată de grupul de tineret (AUF) al Partidului Laburist Norvegian (AP).

Î: Câți adolescenți au fost uciși în atentate?


R: 55 de adolescenți au fost uciși în atacurile din 2011 din Norvegia.

Î: Ce l-a motivat pe Anders Behring Breivik să comită aceste acte?


R: Anders Behring Breivik a comis aceste acte ca un act al ideologiei anti-imigrație și împotriva multiculturalismului.

Î: Cum au reacționat alte țări la aceste atacuri?


R: Uniunea Europeană, NATO și țări din întreaga lume și-au exprimat sprijinul pentru Norvegia și au condamnat atacurile.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3