Un înveliș electronic este partea exterioară a unui atom, în jurul nucleului atomic. Este locul în care se află electronii și reprezintă un grup de orbitali atomici cu aceeași valoare a numărului cuantic principal n.

Învelișurile de electroni au unul sau mai multe subînvelișuri de electroni sau subniveluri. Aceste subniveluri au doi sau mai mulți orbitali cu același număr cuantic de moment unghiular l. Învelișurile de electroni alcătuiesc configurația electronică a unui atom. Numărul de electroni care se pot afla într-un înveliș este egal cu 2 n 2 {\displaystyle 2n^{2}}. {\displaystyle 2n^{2}}.

Denumirea de învelișuri de electroni provine de la modelul Bohr, în care se credea că grupurile de electroni se deplasează în jurul nucleului la anumite distanțe, astfel încât orbitele lor să formeze "învelișuri". Acest termen a fost prezentat de medicul danez Niels Henrik David Bohr.