Gramatica interlingua
Interlingua este o limbă planificată. Aceasta folosește cuvinte care se găsesc în majoritatea limbilor vest-europene. A fost creată de IALA. Este un grup de persoane (cel mai cunoscut a fost Alexander Gode) care a lucrat la ea timp de peste 20 de ani. Primul dicționar pentru această limbă a fost terminat și publicat în 1951. Interlingua a fost creată pe baza limbilor: engleză, franceză, spaniolă, portugheză și italiană.
Ortografie
Vocalele din Interlingua se pronunță ca în spaniolă sau în LFN (o altă limbă planificată). Consoanele se pronunță, în cea mai mare parte, ca în engleză sau în LFN.
Interlingua păstrează o mare parte din ortografia cuvintelor latine, mai aproape de formele din engleză și franceză decât de cele din celelalte limbi romanice. De exemplu, se păstrează q ([k]), y ([i]), ch ([k]), ph ([f]), rh ([r]) și th ([t]). De asemenea, se păstrează utilizarea obișnuită a consoanelor duble. Mai mult, permite versiuni precum ch pentru [ʃ], s între vocale ca [z], c înainte de e/i ca [ts], g înainte de e/i ca [ʒ], qu înainte de e/i ca [k] etc.
Accentul nu este indicat, chiar și în cazul unor excepții, dar urmează, în cea mai mare parte, un sistem de reguli asemănător cu cel din LFN.
Ortografie colaterală
Interlingua are, de asemenea, o ortografie "colaterală", care simplifică complicațiile de mai sus la un sistem mai asemănător cu cel din spaniolă sau LFN. Această ortografie colaterală are același statut, dar în realitate nu este foarte folosită de adepți. Detaliile:
- literele duble sunt simplificate, cu excepția ss, de exemplu ecclesia > eclesia, adducer > aducer, interrogar > interogar.
- vocala y devine i, de exemplu tyranno > tirano.
- ph devine f, de exemplu fonetic > fonetic.
- ch, atunci când se pronunță ca k, devine c, cu excepția cazului în care se pronunță înaintea lui e o i, de exemplu christo > cristo.
- rh și th devin r și t, de exemplu retoric > retoric, patetic > patetic.
- g și gi, atunci când se pronunță ca j în franceză, devin j, de exemplu sage > saje, sagio > sajo.
- -isar și derivatele devin -izar, de exemplu civilisar > civilizar.
- -te devine -t, cu excepția cazului în care accentul este pus pe a treia silabă de la sfârșit, de exemplu animate > animat.
- -nne, -lle și -rre devin -n, -l și -r, de exemplu perenne > perenne, belle > bel, bizarre > bizar.
Articole
- un - a/an
- le - the
- al - la
- del - din
Substantive
Pluralul este -s după o vocală, -es după o consoană, dar -hes după c final:
- catto > cattos - cat > cats
- can > canes - dog > dogs
- roc > roches - rook > rooks (de șah)
Interlingua nu are gen gramatical. Unele cuvinte disting între feminin și masculin prin schimbarea lui -o în -a sau prin adăugarea lui -essa. Altele au două forme diferite. Dar majoritatea cuvintelor nu fac distincție:
- puero > puera - băiat > fată
- tigre > tigressa - tigru de sex masculin > tigru de sex feminin
- rege > regina - rege > regină
- jurnalist - jurnalist (bărbat sau femeie)
Adjective
Adjectivele nu se schimbă pentru acordul cu substantivele. Ele pot preceda sau urma substantivul, cu excepția numerelor, care preced întotdeauna substantivul. În general, adjectivele scurte precedă și adjectivele lungi urmează.
- belle oculos = oculos belle - ochi frumoși
- un bon idea, un idea ingeniose - o idee bună, o idee ingenioasă
Pentru a compara, utilizați plus sau minus și le plus sau le minus:
- un plus feroce leon - un leu mai feroce
- un traino minus rapide - un tren mai puțin rapid
- le plus alte arbore - cel mai înalt copac
- le solution le minus costose - soluția cea mai puțin costisitoare
Se poate folosi sufixul -issime pentru superlativul absolut:
- un aventura excellentissime - cea mai excelentă aventură
Adjectivele bon, mal, magne (mare) și parve (mic) au forme neregulate alternative:
bon ' plus bon ' le plus bon |
| sau |
| bon ' melior ' optime |
mal ' plus mal ' le plus mal |
| sau |
| mal ' pejor ' pessime |
magne ' plus magne ' le plus magne |
| sau |
| magne ' major ' maxime |
parve ' plus parve ' le plus parve |
| sau |
| parve ' minor ' minime |
Adverbe
Există două tipuri de adverbe: prima formă și a doua formă. Adverbele de prima formă sunt o clasă închisă de cuvinte gramaticale, cum ar fi quasi (aproape), jam (deja) și totevia (totuși). Adverbele de forma a doua sunt o clasă deschisă derivată din adjective prin adăugarea sufixului -mente (sau -amente după c final):
- felice > felicemente - happily
- magic > magicamente - magically
Unele adverbe comune au forme alternative scurte care se termină cu -o:
- sol > solmente > solo - only
Ca și adjectivele, adverbele folosesc plus, minus, le plus și le minus:
- Illa canta plus bellemente que illa parla - Ea cântă mai frumos decât vorbește
- Le gepardo curre le plus rapide de omne animales - Ghepardul aleargă cel mai rapid dintre toate animalele
Adverbele de bon și mal au forme neregulate alternative:
bonmente ' plus bonmente ' le plus bonmente |
| sau |
| ben ' plus ben ' le plus ben |
| sau |
| ben ' melio ' optimo |
malmente ' plus malmente' le plus malmente |
| sau |
| mal ' plus mal ' le plus mal |
| sau |
| mal ' pejo ' pessimo |
Pronume
Pronumele personale
singular | plural | ||||||||||
persoană | gen | subiect | cu prepoziție | obiect | reflectorizant | posesie | subiect | cu prepoziție | obiect | reflectorizant | posesie |
1 | - | io | eu | mi, mie | nos | our | |||||
2 | - | tu | te | tu, tu | nos | vostre | |||||
3 | masculin | ille | le | se | su, sue | illes | les | se | lor, lore | ||
feminin | illa | la | illas | las | |||||||
lucru | illo | lo | illos | los |
Se poate folosi forma obiectivă pentru obiectul direct și pentru obiectul indirect. Sau, se poate folosi prepoziția a înaintea pronumelui pentru obiectul indirect:
- Le caffe es excellente: proba lo! - Cafeneaua este excelentă - gustați-o!
- Dice me le conto; dice me lo (Dice le conto a me...) - Spune-mi povestea; spune-mi-o.
Pronumele reflexiv se utilizează atunci când subiectul verbului este același cu obiectul (direct sau indirect). Ca și în limbile romanice, reflexivul este folosit mult mai mult decât în engleză:
- Deo adjuta les, qui se adjuta - Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri
- Io me sibila un melodia - I whistle a melody to myself
- Tu te rasava? - Te-ai bărbierit?
- Francese se parla in Francia - French is spoken in France - France is spoken in France
În ceea ce privește formele de posesie, formele mai lungi sunt folosite în construcții precum le auto es le mie - mașina este a mea. Dar se pot folosi și ca adjective mai puternice decât formele scurte:
- alicun amicos mie - niște prieteni de-ai mei
- Matre mie! E un bolț picant de carne! - Mama mea! Aceasta este o minge picantă de carne!
Mulți vorbitori folosesc vos în loc de tu pentru politețe în situații formale:
- Esque vos passava un viage placente, Seniora Chan? - Ați avut o călătorie plăcută, doamnă Chan?
- Aperi vostre valise, Senior - Deschideți valiza, domnule.
Folosiți illes pentru grupuri de persoane care cuprind atât bărbați, cât și femei. Illas poate fi folosit pentru grupuri formate numai din femei.
Pronumele impersonale
Il este un pronume impersonal care se folosește în construcții precum il pluve (plouă). Il poate fi folosit și atunci când subiectul real este o clauză care apare mai târziu în propoziție.
- Il deveni tarde - It is becoming late
- Il es ver que nos expende multe moneta - It is true that we spend much money - Este adevărat că cheltuim mulți bani
- Es bon que vos veni ora - E bine că veniți acum
On este pronumele folosit atunci când identitatea subiectului nu este clară. Forma pentru obiecte este uno:
- On non vide tal cosas actualmente - One is not seeing such things just now
- On sape nunquam lo que evenira - One knows nothing that will happen
- On construe un nove linea de metro al centro urban - Se construiește o nouă linie de metrou spre centrul orașului
- On collige le recyclabiles omne venerdi - Se colectează reciclabilele în fiecare vineri
- Tal pensatas afflige uno in le profundo del depression - Asemenea gânduri îl afectează pe cineva în adâncul depresiei
Pronumele demonstrative
pronume demonstrative | ||||
rol | număr | gen | în apropiere de | îndepărtat |
adjectiv | - | - | iste | ille |
pronume | singular | masculin | iste | (ille) |
feminin | ista | (illa) | ||
lucru | este | (illo) | ||
plural | masculin | istes | (illes) | |
feminin | istas | (illas) | ||
lucru | istos | (illos) |
Formele principale sunt adjectivul iste sau aqueste și pronumele iste, ista și isto, care pot fi la plural. Atunci când subiectul unei propoziții are doi posibili predecesori, iste se referă la cel de-al doilea predecesor.
- Iste vino es pessime - Acest vin este cel mai rău
- Isto es un bon idea - Aceasta este o idee bună
- Janet a însoțit-o pe doamna sa la galerie... - Janet și-a însoțit sora la galerie...
- (a) Illa es un artista notabile - Janet este o artistă notabilă
- (b) Ista es un artista notabile - Sora este o artistă notabilă
Adjectivul de distanță este ille o aquelle. Pronumele sunt aceleași ca și pronumele personale.
- Io cognosce ille viro; ille se appella Smith - Îl cunosc pe acel om; numele lui este Smith
- Illo es un obra magnific - That is a magnificent work
Pronumele relativ și interogativ
Pronumele relative pentru persoane și animale sunt qui (subiect și după prepoziții) și que (obiect):
- Nos vole un contabile qui sape contar - We want an accountant who knows counting - Vrem un contabil care știe să numere
- Nos vole un contabile super qui nos pote contar - We want an accountant on who we can count
- Nos vole un contabile que le policia non perseque - Vrem un contabil pe care poliția să nu-l urmărească
Pronumele relativ pentru lucruri este que pentru toate utilizările:
Il ha duo sortas de inventiones: illos que on discoperi e illos que discoperi uno - Există două feluri de invenții: cele pe care le descoperi tu și cele care te descoperă pe tine
Cuje - "al cărui" sau "din care" - este folosit pentru persoane și lucruri:
- un autor cuje libros se vende in milliones - un autor ale cărui cărți sunt vândute în milioane de exemplare
- un insula cuje mysterios resta irresolvite - o insulă ale cărei mistere rămân nerezolvate
Toate cele de mai sus pot fi înlocuite cu le qual sau le quales:
- Mi scriptorio esseva in disordine - le qual, nota ben, es su stato normal - Biroul meu era în dezordine - ceea ce, notează bine, este starea lui normală
- Duo cosinos remote, del quales io sape nihil, veni visitar - Doi veri îndepărtați, despre care nu știu nimic, vin în vizită
Pronumele relative sunt folosite și ca pronume interogativ.
Verbe
Acestea sunt cele mai frecvente forme de verbe (notați excepțiile cu litere subliniate):
care se încheie | -ar | -er | -ir | |
Infinitiv | -r | parlar ("a vorbi") | vider ("a vedea") | audir ("a auzi") |
Prezent | - | parla | vide | audi |
-va | parlava | videva | audiva | |
Viitorul | -ra | parlara | videra | audira |
Ipoteză | -rea | parlarea | viderea | audirea |
Participiul activ | -(e)nte | parlante | vidente | audiente |
Participiul pasiv | -te | parlate | vidite | audite |
Verbele nu variază în funcție de persoane și plural, cu excepția versiunilor alternative pentru esser. Timpurile normale sunt folosite pentru subjonctiv și comandament. Esse, habe și vade au forme scurte pentru prezent: es, ha și va.
Infinitive
Infinitivele se folosesc atât pentru infinitiv, cât și pentru gerunziu, și pot fi pluralizate dacă este necesar:
- Cognoscer nos es amar nos - A ne cunoaște înseamnă a ne iubi
- Il es difficile determinar su strategia - Este dificil de determinat strategia sa
- Illes time le venir del locustas - They fear the coming of the locustas - Se tem de venirea lăcustelor
- Le faceres de illa evocava un admiration general - Acțiunile ei au evocat admirația generală
Timpuri simple
Există trei timpuri simple - trecut, prezent și viitor. Acestea sunt folosite atât pentru perfect (finalizat), cât și pentru imperfect și atât pentru perfectiv, cât și pentru neperfectiv (care continuă).
- Io ama mangos; io mangia un justo ora - I love mangos; I am eating one right now
- Mi auto es vetere e ha multe defectos: naturalmente illo va mal! - Mașina mea este veche și are multe defecte: în mod natural merge prost!
- Io vos diceva repetitemente: le hospites jam comenciava partir quando le casa se incendiava - I told you repeatedly: the guests were already beginning to leave when the house was set on fire
- Nos volara de hic venerdi vespere, e sabbato postmeridie nos prendera le sol al plagia in Santorini - Vom zbura de aici vineri seara, iar sâmbătă după-amiaza vom lua soarele la plajă în Santorini
- Si ille faceva un melior reclamo, ille venderea le duple - Dacă ar face reclame mai bune, ar vinde de două ori.
Participii
Participiile din Interlingua sunt incoerente: verbele în -ir folosesc -iente pentru participiul activ, iar verbele în -er folosesc -ite pentru participiul pasiv. Alte verbe folosesc -nte și -te:
- un corvo parlante - o cioară vorbitoare
- Approximante le station, io sentiva un apprehension terribile - Apropiindu-mă de gară, am simțit o teamă îngrozitoare.
- un conto ben contate - o poveste bine spusă
Timpuri compuse
În locul timpurilor simple, se pot folosi forme compuse. Pentru trecut, se poate folosi ha și alte forme de habe, cu participiul trecut:
- Le imperio ha cadite - Imperiul a căzut
Pentru viitor, folosiți va și alte forme de vade, cu infinitivul:
- Io va retornar - Mă voi întoarce
Folosit rar, velle cu infinitivul este compusul ipotetic:
- Io velle preferer facer lo sol - I would prefer to do it alone - Aș prefera să o fac singură
Pasivul se formează prin folosirea lui es sau a altor forme de esser cu participiul pasiv:
- Iste salsicias es fabricate per experte salsicieros - These sausages are made by expert sausage makers
Pasivul la trecutul perfect este creat prin folosirea lui habeva essite cu participiul pasiv:
- Nostre planeta habeva essite surveliate durante multe annos - Our planet has been supervised for many years
Alte forme
Iată câteva exemple de diverse forme de comenzi:
- Face lo ora! - Fă-o acum!
- Le imperatrice desira que ille attende su mandato - Împărăteasa vrea ca el să asiste la comanda ei
- Va tu retro al campo; resta vos alteros hic - You: return to the camp; The rest of you: stay here
- Cliccar hic - Click aici
- Que tu va via! - Vreau ca tu să pleci!
- Que illes mangia le tortas - Să mănânce prăjituri / They can eat cakes
- Que nos resta hic ancora un die / Vamos restar hic ancora un die - They must still remain here for a day / Let we still remain here for a day
Sia este forma interogativă și subjonctivă a lui esser:
- Sia caute! - Fiți precauți!
- Sia ille vive o sia ille morte... - Fie că este viu, fie că este mort...
- Que lor vita insimul sia felice! - Fie ca viața lor împreună să fie fericită!
Versiuni alternative ale lui esser
Deoarece verbul esser este neregulat în multe limbi europene, Interlingua permite utilizarea versiunilor:
- es - prezent
- sia - comandă și subjonctiv
- eră - trecut
- SERA - viitor
- serea - ipotetic
Unele persoane folosesc și aceste forme de esser la timpul prezent:
- fiu - plural
- me so, nos somos (mult mai rar)
Verbe cu două rădăcini
Deoarece Interlingua este o limbă "neolatină", ea păstrează toate rădăcinile duble ale latinei care supraviețuiesc în limbile romanice și în engleză. De exemplu:
- sentir ("a simți") > sentimento, sensor
- repeller ("a respinge") > repellente, repulsive
- ager ("a acționa") > agent, actor
Majoritatea vorbitorilor de interlingua preferă să folosească forma mai ușor de recunoscut în vocabularul internațional și renunță la celelalte.
Sintaxă
Ordinea normală a cuvintelor în Interlingua este subiect-verb-obiect, dar se pot folosi și alte ordine dacă sensul este clar:
- Ille reface horologios - He repairs ceasuri
- Amandolas ama io tanto, io comprava un amandoliera - Iubesc atât de mult migdalele încât am cumpărat o livadă de migdale
Dar pronumele tind să urmeze ordinea din limbile romanice - subiect-obiect-verb - cu excepția infinitivelor și a comenzilor, care au obiectul după verb:
- Ille los reface - He repairs them
- Nos vole obtener lo - We want to obtain it - Vrem să-l obținem
- Jecta lo via! - Aruncă-l la drum!
În cazul în care două pronume - primul obiect direct și al doilea obiect indirect - apar cu același verb, obiectul indirect este primul:
- Io les lo inviava per avion - Le-am trimis-o cu avionul
- Io la los inviava per nave - I-am trimis-o cu vaporul
Întrebări
Întrebările pot fi formulate în multe feluri:
1. Prin punerea verbului înaintea subiectului:
- Ha ille arrivate? - A sosit?
- Cunoști tu ben Barcelona? - Cunoști bine Barcelona?
- Te place le filme de Quentin Tarantino? - Îți plac filmele lui Quentin Tarantino?
2. Prin utilizarea unui cuvânt de întrebare în locul subiectului:
- Qui ha dicite isto? - Cine a spus asta?
- Que cadeva super te? Un incude - Ce a căzut peste tine? O nicovală
3. Prin adăugarea particulei esque (sau, mai rar, an) la începutul propoziției:
- Esque illa vermente lassava su fortuna a su catto? - Și-a lăsat norocul pisicii sale?
4. Prin schimbarea tonului propoziției sau prin adăugarea unui semn de întrebare, fără a schimba ordinea normală:
- Tu jam ha finite tu labores? - Ți-ai terminat deja munca?
Întrebări și răspunsuri
Î: Ce este interlingua?
R: Interlingua este o limbă planificată care folosește cuvinte din majoritatea limbilor vest-europene.
Î: Cine a dezvoltat Interlingua?
R: Interlingua a fost dezvoltată de un grup de oameni numit IALA, cel mai cunoscut dintre ei fiind Alexander Gode.
Î: Cât timp a durat dezvoltarea Interlingua?
R: IALA a avut nevoie de mai mult de 20 de ani pentru a dezvolta Interlingua.
Î: Când a fost publicat primul dicționar pentru Interlingua?
R: Primul dicționar pentru Interlingua a fost finalizat și publicat în 1951.
Î: Ce limbi au fost folosite ca bază pentru Interlingua?
R: Engleza, franceza, spaniola, portugheza și italiana au fost folosite ca bază pentru Interlingua.
Î: De ce a fost creat Interlingua?
R: Interlingua a fost creată pentru a fi o limbă care să poată fi ușor de înțeles de către vorbitorii mai multor limbi vest-europene.
Î: Cine a lucrat la crearea Interlingua?
R: Crearea Interlingua a fost un efort de colaborare al IALA, un grup de persoane printre care se numără și Alexander Gode.