Funcție surjectivă
În matematică, o funcție surjectivă sau onto este o funcție f : A → B cu următoarea proprietate. Pentru fiecare element b din codominiul B există cel puțin un element a în domeniul A astfel încât f(a)=b. Aceasta înseamnă că domeniul și codominiul lui f sunt același ansamblu.
Termenul de surjecție și termenii înrudiți de injecție și bijecție au fost introduși de grupul de matematicieni care s-a numit Nicholas Bourbaki. În anii 1930, acest grup de matematicieni a publicat o serie de cărți de matematică modernă avansată. Prefixul francez sur înseamnă deasupra sau pe și a fost ales deoarece o funcție surjectivă își mapează domeniul pe codominiul său.
Proprietăți de bază
Formal:
f : A → B {\displaystyle f:A\rightarrow B} este o funcție surjectivă dacă ∀ b ∈ B ∃ a ∈ A {\displaystyle \forall b\in B\,\,\,\există a\in A} astfel încât f ( a ) = b . {\displaystyle f(a)=b\,. }
Elementul b {\displaystyle b} se numește imaginea elementului a {\displaystyle a} .
- Definiția formală înseamnă: Fiecare element al codominiului B este imaginea a cel puțin un element din domeniul A.
Elementul a {\displaystyle a} se numește preimagine a elementului b {\displaystyle b} .
- Definiția formală înseamnă: Fiecare element al codominiului B are cel puțin o preimagine în domeniul A.
O preimagine nu trebuie să fie neapărat unică. În imaginea de sus, atât {X}, cât și {Y} sunt preimagini ale elementului {1}. Este important doar să existe cel puțin o preimagine. (A se vedea, de asemenea: funcție injectivă, funcție bijectivă)
Exemple
Funcții elementare
Fie f(x):ℝ→ℝ o funcție cu valori reale y=f(x) a unui argument cu valori reale x. (Aceasta înseamnă că atât intrarea cât și ieșirea sunt numere.)
- Semnificație grafică: Funcția f este o surjecție dacă fiecare linie orizontală intersectează graficul lui f în cel puțin un punct.
- Semnificație analitică: Funcția f este o surjecție dacă pentru fiecare număr real yo se poate găsi cel puțin un număr real x oastfel încât y=fo(xo).
Găsirea unei preimagini xo pentru un anumit yo este echivalentă cu oricare dintre întrebări:
- Ecuația f(x)-y=0o are o soluție? sau
- Funcția f(x)-yo are o rădăcină?
În matematică, putem găsi rădăcinile exacte (analitice) doar ale polinoamelor de gradul I, II (și III). Găsim rădăcinile tuturor celorlalte funcții în mod aproximativ (numeric). Acest lucru înseamnă că o demonstrație formală a surjectivității este rareori directă. Așadar, discuțiile de mai jos sunt informale.
Exemplu: Funcția liniară a unei linii înclinate este pe. Adică, y=ax+b unde a≠0 este o surjecție. (Este, de asemenea, o injecție și, prin urmare, o bijecție).
Dovada: Înlocuiește yo în funcție și rezolvă pentru x. Deoarece a≠0, obținem x= (y-bo)/a. Aceasta înseamnă că x=o(y-bo)/a este o preimagine a lui yo. Acest lucru dovedește că funcția y=ax+b unde a≠0 este o surjecție. (Deoarece există exact o preimagine, această funcție este, de asemenea, o injecție).
Exemplu practic: y= -2x+4. Care este preimaginea lui y=2? Soluție:: Aici a= -2, adică a≠0, iar întrebarea este: Pentru ce x este y=2? Înlocuim y=2 în funcție. Obținem x=1, adică y(1)=2. Așadar, răspunsul este: x=1 este preimaginea lui y=2.
Exemplu: Polinomul cubic (de gradul trei) f(x)=x-3x3 este o surjecție.
Discuții: Ecuația cubică x-3x-y=03o are coeficienți reali (a=13, a=02, a=-31, a=-y0o). Orice ecuație cubică de acest tip are cel puțin o rădăcină reală. Deoarece domeniul polinomului este ℝ, înseamnă că există cel puțin o preimagine xo în acest domeniu. Adică, (x0)3-3x-y=00o. Deci funcția este o surjecție. (Totuși, această funcție nu este o injecție. De exemplu, y=2o are 2 preimagini: x=-1 și x=2. De fapt, fiecare y, -2≤y≤2 are cel puțin 2 preimagini).
Exemplu: Funcția pătratică f(x) = x2 nu este o surjecție. Nu există un x astfel încât x 2= -1. Intervalul lui x² este [0,+∞)], adică ansamblul numerelor nenule. (De asemenea, această funcție nu este o injecție).
Notă: O funcție nesurjectivă poate fi transformată într-o surjecție prin restricționarea codominiului său la elementele din intervalul său. De exemplu, noua funcție, fN(x):ℝ → [0,+∞) unde fN(x) = x2 este o funcție surjectivă. (Aceasta nu este același lucru cu restricția unei funcții care restrânge domeniul!).
Exemplu: Funcția exponențială f(x) = 10x nu este o surjecție. Intervalul lui este 10x(0,+∞), adică ansamblul numerelor pozitive. (Această funcție este o injecție.)
Surjecție. f(x):ℝ→ℝ (și injecție) |
Surjecție. f(x):ℝ→ℝ (nu este o injecție) |
Nu este o surjecție. f(x):ℝ→ℝ (și nici o injecție) |
Nu este o surjecție. f(x):ℝ→ℝ (dar este o injecție) |
Surjecție. f(x):(0,+∞)→ℝ (și injecție) |
Surjecție. z:ℝ²→ℝ, z=y. (Imaginea arată că preimaginea lui z=2 este linia y=2). |
Alte exemple cu funcții cu valori reale
Exemplu: Funcția logaritmică baza 10 f(x):(0,+∞)→ℝ definită prin f(x)=log(x) sau y=log10(x) este o surjecție (și o injecție). (Aceasta este funcția inversă a lui 10x).
- Proiecția unui produs cartezian A × B asupra unuia dintre factorii săi este o surjecție.
Exemplu: Funcția f((x,y)):ℝ²→ℝ definită prin z=y este o surjecție. Graficul său este un plan în spațiul tridimensional. Preimaginea lui z oeste dreapta y=zo în planul xy. 0
- În cazul jocurilor 3D, spațiul tridimensional este proiectat pe un ecran bidimensional cu ajutorul unei suprasoluții.
Pagini conexe
Întrebări și răspunsuri
Î: Ce este o funcție surjectivă în matematică?
R: O funcție surjectivă în matematică este o funcție f: A → B cu proprietatea că, pentru fiecare element b din codominiul B, există cel puțin un element a în domeniul A astfel încât f(a)=b.
Î: Care este semnificația unei funcții surjective în matematică?
R: O funcție surjectivă asigură faptul că niciun element din codominiu nu este nemărginit și că domeniul și codominiul lui f sunt același ansamblu.
Î: Care este originea termenului de surjecție?
R: Termenul de surjecție a fost introdus de grupul de matematicieni numit Nicholas Bourbaki.
Î: Care este semnificația prefixului francez sur din surjective?
R: Prefixul francez sur înseamnă deasupra sau pe.
Î: De ce a fost ales termenul de surjectivă pentru acest tip de funcție?
R: Termenul de surjectivă a fost ales pentru acest tip de funcție deoarece o funcție surjectivă își transpune domeniul în codominiul său.
Î: Cine a publicat o serie de cărți de matematică modernă avansată în anii 1930?
R: Grupul de matematicieni numit Nicholas Bourbaki a publicat o serie de cărți despre matematica modernă avansată în anii 1930.
Î: Ce sunt injecția și bijecția în matematică?
R: Injecția și bijecția sunt termeni înrudiți cu surjecția în matematică. O funcție de injecție garantează că nu există două elemente din domeniu care să corespundă aceluiași element din codominiu. O funcție de bijecție este atât surjectivă, cât și injectivă.