Silezia | regiune istorică a Poloniei
Silezia (poloneză: Śląsk; germană: Schlesien; latină: Silesia; sileziană: Ślůnsk) este o regiune istorică a Poloniei. Între 1742 - 1945, a fost partea estică a Germaniei și a fost o provincie prusacă. În 1945, întreaga Polonie a fost ocupată de Armata Roșie sovietică. În anii următori, ocupantul comunist a promulgat legi care, de fapt, i-au alungat pe toți proprietarii rămași.
Geografie
Silezia se află de-a lungul râului Oder superior și mijlociu, a cursului superior al râului Vistula și de-a lungul Munților Sudeți și al Munților Carpați.
Cel mai înalt punct din Silezia este Śnieżka, în Munții Sudetes.
Orașe
Mai jos este o listă a orașelor din Silezia cu o populație de peste 20.000 de locuitori în 2015.
Nume | Populația | Zona | Țara | Administrativ | Subregiunea istorică | ||
1 |
| Wrocław | 632,067 | 293 km2 (113 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
2 |
| 304,362 | 165 km2 (64 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | ||
3 |
| Ostrava* | 287,968 | 214 km2 (83 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă/Moravia | |
4 |
| Gliwice | 185,450 | 134 km2 (52 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
5 |
| Zabrze | 178,357 | 80 km2 (31 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
6 |
| Bielsko-Biała* | 173,699 | 125 km2 (48 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară/Polonia Inferioară | |
7 |
| Bytom | 173,439 | 69 km2 (27 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
8 |
| Ruda Śląska | 141,521 | 78 km2 (30 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
9 |
| Rybnik | 140,173 | 148 km2 (57 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
10 |
| Tychy | 128,799 | 82 km2 (32 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
11 |
| Opole | 120,146 | 97 km2 (37 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Superioară | |
12 |
| Zielona Góra | 118,405 | 58 km2 (22 sq mi) | Voievodatul Lubusz | Silezia Inferioară | |
13 |
| Wałbrzych | 117,926 | 85 km2 (33 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
14 |
| Chorzów | 110,761 | 33 km2 (13 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
15 |
| Legnica | 101,992 | 56 km2 (22 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
16 |
| Jastrzębie-Zdrój | 91,235 | 85 km2 (33 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
17 |
| Jelenia Góra | 81,985 | 109 km2 (42 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
18 |
| Mysłowice | 75,129 | 66 km2 (25 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
19 |
| Lubin | 74,053 | 41 km2 (16 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
20 |
| Havířov | 71,200 | 32 km2 (12 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă | |
21 |
| Głogów | 68,997 | 35 km2 (14 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
22 |
| Siemianowice Śląskie | 68,844 | 25 km2 (10 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
23 |
| Kędzierzyn-Koźle | 63,194 | 124 km2 (48 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Superioară | |
24 |
| Żory | 62,038 | 65 km2 (25 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
25 |
| Tarnowskie Góry | 60,957 | 84 km2 (32 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
26 |
| Świdnica | 59,182 | 22 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
27 |
| Opava | 57,676 | 91 km2 (35 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă | |
28 |
| Piekary Śląskie | 57,148 | 40 km2 (15 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
29 |
| Frýdek-Místek* | 56,450 | 52 km2 (20 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă/Moravia | |
30 |
| Racibórz | 55,930 | 75 km2 (29 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
31 |
| 55,255 | 68 km2 (26 sq mi) | Statul liber al Saxoniei | Din punct de vedere istoric, Görlitz a făcut parte din Silezia Inferioară în anii 1319-1329 și 1815-1945. | ||
32 |
| Karviná | 52,128 | 57 km2 (22 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă | |
33 |
| Świętochłowice | 51,824 | 13 km2 (5 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
34 |
| Wodzisław Śląski | 48,731 | 50 km2 (19 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
35 |
| Nysa | 44,899 | 27 km2 (10 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Inferioară | |
36 |
| Mikołów | 39,776 | 79 km2 (31 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
37 |
| Nowa Sól | 39,721 | 22 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Lubusz | Silezia Inferioară | |
38 |
| Bolesławiec | 39,603 | 24 km2 (9 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
39 |
| Knurów | 39,090 | 34 km2 (13 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
40 |
| Oleśnica | 37,303 | 21 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
41 |
| Brzeg | 36,980 | 15 km2 (6 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Inferioară | |
42 |
| Cieszyn | 35,918 | 29 km2 (11 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
43 |
| Czechowice-Dziedzice | 35,684 | 33 km2 (13 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
44 |
| Třinec | 35,002 | 85 km2 (33 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă | |
45 |
| Dzierżoniów | 34,428 | 20 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
46 |
| 33,843 | 96 km2 (37 sq mi) | Statul liber al Saxoniei | Din punct de vedere istoric, Hoyerswerda a făcut parte din Silezia Inferioară în anii 1825-1945. | ||
47 |
| Oława | 32,240 | 27 km2 (10 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
48 |
| Zgorzelec** | 31,890 | 16 km2 (6 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Din punct de vedere istoric, Zgorzelec a făcut parte din Silezia Inferioară în anii 1319-1329 și 1815-1945. | |
49 |
| Bielawa | 31,186 | 36 km2 (14 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
50 |
| Kluczbork | 24,207 | 12 km2 (5 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Inferioară | |
51 |
| Lubliniec | 24,105 | 89 km2 (34 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
52 |
| Krnov | 24,079 | 44 km2 (17 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă | |
53 |
| Jawor | 23,650 | 19 km2 (7 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
54 |
| 23,235 | 40 km2 (15 sq mi) | Voievodatul Lubusz | Silezia Inferioară | ||
55 |
| Świebodzice | 23,197 | 30 km2 (12 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
56 |
| Nowa Ruda | 22,823 | 37 km2 (14 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
57 |
| Polkowice | 22,535 | 24 km2 (9 sq mi) | Voievodatul Silezia Inferioară | Silezia Inferioară | |
58 |
| Łaziska Górne | 22,413 | 21 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
59 |
| Świebodzin | 21,963 | 11 km2 (4 sq mi) | Voievodatul Lubusz | Silezia Inferioară | |
60 |
| Rydułtowy | 21,741 | 15 km2 (6 sq mi) | Voievodatul Silezia | Silezia Superioară | |
61 |
| Prudnik | 21,472 | 21 km2 (8 sq mi) | Voievodatul Opole | Silezia Superioară | |
62 |
| Bohumín | 21,340 | 31 km2 (12 sq mi) | Regiunea Moravia-Silezia | Silezia cehă |
* Numai parțial în Silezia
Persoane celebre
Există mulți oameni celebri care s-au născut în Silezia:
- Scriitori, poeți și dramaturgi precum Andreas Gryphius, Martin Opitz, Fürst von Pückler-Muskau, Carl Hauptmann, Gerhart Hauptmann (Premiul Nobel pentru Literatură, 1912), Joseph Freiherr von Eichendorff, Gustav Freytag.
- Membri ai Rezistenței germane, precum Peter Graf Yorck von Wartenburg, Helmuth James Graf von Moltke,
- Ofițeri militari precum Manfred von Richthofen, Erwin von Witzleben
- Pictori ca Adolph von Menzel
- Filosofi ca Jakob Böhme
- Actori precum Dieter Hildebrandt, Victor de Kowa, Ludwig M. Lommel, Wolfgang Neuss, Willy Fritsch, Hanna Schygulla, Georg Thomalla.
- Politicieni precum Paul Löbe (SPD), Klaus Töpfer (CDU), Manfred Kanther (CDU), Ferdinand Lassalle, Erich Mende (FDP).
- Oameni de știință precum Hans G. Dehmelt (Premiul Nobel pentru Fizică, 1989), Paul Ehrlich (Premiul Nobel pentru Medicină, 1908), Friedrich Bergius (Premiul Nobel pentru Chimie, 1931), Max Born (Premiul Nobel pentru Fizică, 1954), Fritz Haber (Premiul Nobel pentru Chimie, 1918), Reinhard Selten (Premiul Nobel pentru Științe Economice, 1994), Konrad Bloch (Premiul Nobel pentru Medicină, 1964), Bernhard Grzimek, Johannes Winkler, Maria Goeppert-Mayer (Premiul Nobel pentru Fizică, 1963), Kurt Alder (Premiul Nobel pentru Chimie, 1950), Otto Stern (Premiul Nobel pentru Fizică, 1943)
- Constructor și arhitecți precum Carl Gotthard Langhans
- Muzicieni precum Katja Ebstein, Roy Etzel, Michael Jary
Galerie
·
Prima hartă a Sileziei (1561)
·
Primăria orașului Breslau, Germania, între cca 1890 și cca 1900. Vedere dinspre est.
·
Krummhuebel, Biserica din Wang (germană: Kirche Wang) între 1890 și 1905.
·
Carte poștală cu piața din orașul Oppeln în 1904.
·
Hotelul "Haus Oberschlesien" (în traducere: Casa din Silezia Superioară) din Gleiwitz, Silezia Superioară, Germania, 1928
Întrebări și răspunsuri
Î: Ce este Silezia?
R: Silezia este o regiune istorică a Poloniei.
Î: Ce limbi sunt vorbite în Silezia?
R: Printre limbile vorbite în Silezia se numără poloneza, germana, latina și sileziana.
Î: Când a făcut Silezia parte din Germania?
R: Între anii 1742 - 1945, a făcut parte din partea de est a Germaniei și a fost o provincie prusacă.
Î: Cine a ocupat întreaga Polonie în 1945?
R: În 1945, întreaga Polonie a fost ocupată de Armata Roșie sovietică.
Î: Ce legi au fost promulgate de ocupantul comunist după 1945?
R: Ocupantul comunist a promulgat legi care, de fapt, i-au alungat pe proprietarii rămași.
Î: Cum i-au afectat aceste legi pe proprietarii de terenuri din Silezia?
R: Aceste legi au avut un impact negativ asupra proprietarilor de terenuri, deoarece aceștia au fost forțați să își părăsească terenurile și proprietățile.
Î: A existat vreo rezistență la această ocupație?
R: Nu este clar dacă a existat sau nu rezistență la această ocupație.