Wende

Wende ("schimbarea de direcție") se referă la un proces istoric din Republica Democrată Germană (RDG) în anii 1989 și 1990, după reformele sovietice ale lui Mihail Gorbaciov. Partidul comunist Partidul Unității Socialiste din Germania (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands, pe scurt SED) și-a pierdut puterea și a fost instaurat un guvern democratic. Politica acestui nou guvern a condus în cele din urmă la reunificarea Germaniei în octombrie 1990.

Wende era cunoscut ca fiind foarte pașnic. Oamenii care erau împotriva SED și a comunismului nu au dorit să folosească violența, astfel că aceste evenimente sunt cunoscute și sub numele de Revoluția pașnică (în germană: Friedliche Revolution).

Manifestația de luni din Leipzig, 16 octombrie 1989Zoom
Manifestația de luni din Leipzig, 16 octombrie 1989

Oameni pe Zidul Berlinului la Poarta BrandenburgZoom
Oameni pe Zidul Berlinului la Poarta Brandenburg

Începuturi

Evenimentele de la Wende au făcut parte din căderea comunismului în toată Europa de Est, de exemplu în Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia. În curând au avut loc reforme în aceste țări. În august 1989, Ungaria și-a deschis granițele cu Austria, iar mulți turiști din Germania de Est au trecut granița și au fugit în țările occidentale.

În septembrie, germanii din est nu au mai avut voie să meargă în Ungaria. În curând, tot mai mulți est-germani s-au dus la ambasadele Germaniei de Vest din Varșovia și, mai ales, din Praga. În curând, în ambasada din Praga se aflau peste 4.000 de persoane. Germania de Vest a putut ajunge la faptul că Germania de Est le-a permis oamenilor săi să plece. La 30 septembrie 1989, ministrul de externe al Germaniei de Vest, Hans-Dietrich Genscher, a venit la Praga și le-a spus est-germanilor din grădina ambasadei că pot pleca. Aceștia au călătorit spre Germania de Vest cu trenuri care au trecut prin RDG. În primele zile ale lunii octombrie, și mai mulți est-germani au plecat din Praga în Germania de Vest.

Demonstrații de luni

Chiar în RDG au fost înființate câteva grupuri de opoziție, de exemplu Neues Forum ("Noul Forum"), Demokratischer Aufbruch ("Trezirea democratică") sau Demokratie Jetzt ("Democrația acum").

Din octombrie 1989, au avut loc numeroase demonstrații împotriva SED și pentru democrație și drepturile omului. În orașul Leipzig, oamenii se întâlneau în fiecare luni într-o biserică numită Nikolaikirche. Se rugau pentru pace și libertate, iar după aceea ieșeau să demonstreze. Aceste demonstrații se numesc Montagsdemonstrationen ("Demonstrațiile de luni").

La 7 octombrie 1989 a avut loc cea de-a 40-a "aniversare" a RDG. SED a organizat mari sărbători și festivaluri în Berlinul de Est și în alte orașe. În același timp, o mulțime de oameni au protestat pe străzi, iar peste 1.000 dintre ei au fost arestați. În Plauen, în sudul Germaniei de Est, mulți oameni s-au întâlnit pentru o demonstrație. Două zile mai târziu, pe 9 octombrie, a avut loc următoarea manifestație de luni la Leipzig. Aproximativ 70.000 de oameni au străbătut pașnic centrul orașului, iar poliția sau Securitatea de Stat (Stasi) nu au făcut nimic pentru a-i opri.

La 18 octombrie, principalii lideri ai SED au decis că președintele lor, Erich Honecker, trebuie să demisioneze. Egon Krenz a devenit noul lider al SED (Generalsekretär des Zentralkomitees der SED, "secretar general al Comitetului Central al SED") și șef de stat (Staatsratsvorsitzender, "președinte al Consiliului de Stat"). El a declarat că dorește să inițieze o "Wende", dar demonstranții doreau în continuare ca SED să renunțe la toată puterea.

Demonstrație la Plauen la 30 octombrie 1989Zoom
Demonstrație la Plauen la 30 octombrie 1989

Căderea Zidului

La 4 noiembrie, a avut loc o demonstrație foarte mare pe Alexanderplatz din Berlinul de Est. Au participat peste 400.000 de persoane, iar demonstrația a fost transmisă în direct la televiziunea est-germană.

Guvernul RDG a discutat o nouă lege privind călătoriile în Germania de Vest și în alte țări. În seara zilei de 9 noiembrie 1989, a avut loc o conferință de presă cu secretarul de presă al Comitetului Central al SED, Günter Schabowski. Chiar înainte de această conferință de presă, Egon Krenz i-a dat lui Schabowski o foaie de hârtie despre noua lege privind călătoriile. Înainte de încheierea conferinței de presă, un jurnalist din Italia i-a adresat lui Schabowski o întrebare despre libertatea de călătorie. Schabowski a citit foaia de hârtie, în care se spunea că oricine ar trebui să aibă dreptul de a părăsi țara și de a se întoarce oricând dorește. Când a fost întrebat când ar trebui să intre în vigoare această regulă, Schabowski a răspuns "imediat" și "imediat".

Mulți oameni au urmărit această conferință de presă la televizor, iar mass-media din Germania de Vest a relatat că RDG dorea să deschidă granițele "imediat". Astfel, tot mai mulți est-germani s-au dus la Zid pentru a vedea dacă acest lucru era adevărat. Când au văzut că Zidul era încă închis, au devenit din ce în ce mai furioși. După ora 23:00, granița a fost deschisă la un punct de control, la Bornholmer Straße, iar în curând au urmat celelalte puncte de control. În acea noapte, o mulțime de oameni au mers în Berlinul de Vest și s-au întors. În zilele și săptămânile următoare, mii de oameni au vizitat Germania de Vest.

Conferința de presă a lui Schabowski din 9 noiembrie 1989Zoom
Conferința de presă a lui Schabowski din 9 noiembrie 1989

Călători est-germani în drum spre Germania de Vest, 12 noiembrie 1989Zoom
Călători est-germani în drum spre Germania de Vest, 12 noiembrie 1989

"Mesele rotunde" și sfârșitul Stasi

La 13 noiembrie 1989, Hans Modrow a devenit noul ministru-președinte al Germaniei de Est. Acesta a înființat o masă rotundă pentru deciziile politice. La masa rotundă au participat membri ai SED și ai organizațiilor de masă ale acesteia, ai grupurilor de opoziție și ai bisericilor. În orașe, comune și sate, au fost înființate multe alte mese rotunde.

Mulți oameni din RDG se temeau încă de Ministerul Securității Statului, cunoscut sub numele de "Stasi". Modrow a redenumit ministerul în Amt für Nationale Sicherheit ("Oficiul pentru Securitate Națională"; AfN). AfN a început să distrugă documentele pe care le adunase de-a lungul anilor. Forțele de opoziție doreau ca documentele să fie păstrate, așa că au ocupat toate birourile Stasi din țară în decembrie 1989 și ianuarie 1990. Ultimul a fost sediul Stasi din Berlinul de Est, la 15 ianuarie 1990.

Alegeri gratuite

La 18 martie 1990, au avut loc alegeri libere pentru Parlamentul Germaniei de Est, Volkskammer ("Camera Poporului"). Aceste alegeri au fost câștigate de Allianz für Deutschland ("Alianța pentru Germania"), un grup de partide care doreau ca RDG să fie anexată de Germania de Vest. Cel mai important partid al Alianței a fost CDU, iar președintele acestuia, Lothar de Maizière, a devenit noul ministru-președinte al RDG. Noul guvern a demarat procesul de reunificare, care s-a încheiat în cele din urmă la 3 octombrie 1990.

Întrebări și răspunsuri

Î: Ce este Wende?



R: Wende este un proces istoric petrecut în Republica Democrată Germană (RDG) în anii 1989 și 1990, după reformele sovietice ale lui Mihail Gorbaciov.

Î: Ce semnifică termenul Wende?



R: Wende, care în engleză înseamnă "turn-around", semnifică schimbările politice care au avut loc în RDG în anii 1989 și 1990.

Î: Cine și-a pierdut puterea în timpul Wende?



R: Partidul comunist Partidul Unității Socialiste din Germania (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands, pe scurt SED) și-a pierdut puterea în timpul Wende.

Î: A fost Wende pașnică?



R: Da, se știe că Wende a fost foarte pașnică.

Î: Care a fost politica noului guvern care a fost înființat în timpul Wende?



R: Politica noului guvern înființat în timpul Wende a fost aceea de a conduce în cele din urmă la reunificarea Germaniei în octombrie 1990.

Î: Care este un alt termen folosit pentru evenimentele care au avut loc în timpul Wende?



R: Evenimentele care au avut loc în timpul Wende sunt cunoscute și sub numele de Revoluția pașnică (în germană: Friedliche Revolution).

Î: Oamenii care erau împotriva SED și a comunismului au recurs la violență în timpul Wende?



R: Nu, oamenii care erau împotriva SED și a comunismului nu au dorit să folosească violența în timpul Wende.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3