Engleza americană și engleza britanică sunt cele două dialecte (tipuri) principale ale limbii engleze. Engleza americană este vorbită în Statele Unite, în timp ce engleza britanică este vorbită în Regatul Unit. Ambele tipuri de engleză sunt diferite una de cealaltă în anumite privințe, de exemplu în ceea ce privește ortografia, punctuația, gramatica și vocabularul.
Diferențe ortografice între engleza americană și britanică | cele două dialecte (tipuri) principale ale limbii engleze
Ortografie
Există multe cuvinte care sună la fel atât în engleza americană, cât și în cea britanică, dar care au ortografii diferite, în principal datorită reformelor ortografice ale lui Noah Webster. Engleza britanică păstrează adesea modalități mai tradiționale de ortografiere a cuvintelor decât engleza americană. De exemplu:
- Majoritatea cuvintelor care se termină în -our în engleza britanică (color, labour) se termină în -or în engleza americană (color, labor).
- Majoritatea cuvintelor care se termină în -re în engleza britanică (metre, centru) se termină în -er în engleza americană (meter, centru).
- Majoritatea cuvintelor din greacă și latină care se scriu cu ae sau oe în engleza britanică (anaemia, diarrhoea) se scriu cu e în engleza americană (anemia, diarrhea). Dar ortografia britanică archaeology este încă comună în engleza americană, în timp ce ortografiile americane encyclopedia (din latină encyclopaedia) și medieval (din latină mediaevalis) sunt comune în engleza britanică.
- Verbele care se pot termina în -ise sau -yse în engleza britanică (analyse, realise) se termină întotdeauna în -ize și -yze în engleza americană (analyze, realize). Dicționarul Oxford English Dictionary (un dicționar pentru engleza britanică) folosește verbe care se termină în -ize și -yse (analyse, realize).
- Substantivele care se termină în -isation în engleza britanică (organisation, realisation) se termină în -ization în engleza americană (organization, realization). În Dicționarul Oxford English Dictionary se folosesc substantive care se termină în -ization.
- Majoritatea cuvintelor de derivare franceză care se termină în -ogue în engleza britanică (analog, dialog) se termină în -og în engleza americană (analog, dialog). Cu toate acestea, unele cuvinte cu ortografie britanică, de exemplu dialogue, demagogue, sunt încă frecvente în engleza americană.
- Cuvintele flexionate care se scriu cu dublu l în engleza britanică (cancelled, travelled) se scriu cu un singur l în engleza americană (canceled, traveled). Această schimbare ortografică nu este întotdeauna urmată în engleza americană (cancellation).
- Unele cuvinte flexionate scrise cu e mut la mijloc în engleza britanică (ageing, judgement) sunt scrise fără e mut în engleza americană (aging, judgment). Această modificare ortografică nu este întotdeauna urmată în engleza americană (changeable).
- Unele verbe la trecut se termină în -t în engleza britanică (învățat, ortografiat) și se termină în -ed în engleza americană (învățat, ortografiat). Litera finală se pronunță de obicei în ambele cazuri.
Deoarece unele elemente chimice au ortografii diferite în engleza americană și britanică, IUPAC trebuie să folosească o singură ortografie a unui cuvânt în documentele sale. De exemplu:
- Aluminium în engleza britanică devine aluminum în engleza americană. IUPAC folosește ortografia britanică aluminium.
- Caesium în engleza britanică devine cesium în engleza americană. IUPAC folosește ortografia britanică caesium.
- Sulphur, sulphate și sulphide în engleza britanică devin sulfur, sulfate și sulfide în engleza americană. IUPAC folosește ortografia americană sulfur.
Punctuație
Punctuația este denumirea semnelor utilizate în scrierea unui text. Punctuațiile, de exemplu parantezele/parantezele, punctele de suspensie/perioadele, ghilimelele/virgulele inversate, au reguli diferite în engleza americană și britanică.
Paranteze/paranteze
În engleza britanică, semnele "( )" sunt uneori numite "brackets", "[ ]" sunt numite "square brackets" și "{ }" sunt numite "curly brackets". În engleza britanică formală și în engleza americană, semnele "( )" sunt "parentheses" (singular: paranteză), "[ ]" se numesc "brackets" sau "square brackets", iar "{ }" poate fi numit "curly brackets" sau "braces". Aceste semne sunt utilizate în același mod în ambele dialecte.
Cotație
Regulile privind citarea unui text sunt diferite în engleza americană și britanică. În engleza americană, " și ' se numesc "ghilimele". În engleza britanică, " și ' se numesc "virgule" sau "semne de vorbire". În engleza americană, se obișnuiește să se folosească ghilimelele duble ( " ) în vorbirea directă. În engleza britanică, se obișnuiește să se folosească virgula simplă inversată ( ' ).
Articole conexe
- Listă de dialecte ale limbii engleze
- Ortografie Oxford
Întrebări și răspunsuri
Î: Care sunt cele două dialecte principale ale limbii engleze?
R: Cele două dialecte principale ale limbii engleze sunt engleza americană și engleza britanică.
Î: Unde se vorbește engleza americană?
R: Engleza americană este vorbită în Statele Unite.
Î: Unde se vorbește engleza britanică?
R: Engleza britanică este vorbită în Regatul Unit.
Î: Prin ce se deosebesc engleza americană și engleza britanică?
R: Engleza americană și engleza britanică diferă una de cealaltă în ceea ce privește ortografia, punctuația, gramatica și vocabularul.
Î: Există vreo diferență între ortografia americană și cea britanică?
R: Da, există o diferență între ortografia americană și cea britanică.
Î: Există diferențe între regulile de punctuație americane și britanice?
R: Da, există diferențe între regulile de punctuație americane și britanice.
Î: Variază vocabularul între aceste două tipuri de engleză?
R: Da, vocabularul variază, de asemenea, între aceste două tipuri de engleză.