Pakistan Movement

Mișcarea pakistaneză (numită și Tehrik-e-Pakistan, Urdu: تحریکِ پاکستان) a fost o mișcare politică activă în prima jumătate a secolului XX. La acea vreme, India Britanică aparținea Marii Britanii. În India Britanică, majoritatea oamenilor erau hinduși, sau musulmani. Oamenii care au făcut mișcarea se temeau că își vor pierde libertatea atunci când englezii vor pleca. Prin urmare, au vrut să creeze un stat separat. Această luptă a fost organizată de partidul All India Muslim League și a dus la împărțirea Imperiului Britanic în India. Mișcarea a fost condusă de Quaid-e-Azam Muhammad Ali Jinnah. Alți lideri importanți au fost Nawab Muhammad Ismail Khan, Raja Amir Ahmed Khan de Mahmudabad, Sir Sikandar Hayat Khan, Nawabzada Liaquat Ali Khan, Fatimah Jinnah, Amjadi Bano Begum, Sir Abdullah Haroon, Khawaja Nazimuddin, Huseyn Shaheed Suhrawardy, Sardar Shaukat Hayat Khan, Chaudhry Khaliquzzaman, A.K. Fazlul Huq, Aurangzeb Khan, Qazi Muhammad Isa și Abdur Rab Nishtar

Istoria mișcării

Prima persoană care a avut ideea unui stat separat nu a fost Allama Iqbal, așa cum se consideră în general. El a prezentat această teorie abia mai departe, în discursul său din 1930. A fost o idee predominantă care își are originile în Provinciile Unite ale Indiei. Oameni precum Sir Syed Ahmed Khan și alții se gândiseră la un stat separat mult mai devreme. Începând cu 1901, mulți alți savanți musulmani au propus, de asemenea, ideea unui stat musulman separat în cadrul subcontinentului. Choudhary Rahmat Ali a propus mai târziu numele Pakistan în Declarația sa din 1933. Oameni precum Muhammad Ali Jinnah și-au menținut credința în unitatea religioasă. Ostilitățile religioase dintre hinduși și musulmani au dat un sprijin mai puternic mișcării.

În 1940, în timpul reuniunii de la Lahore, Liga Musulmană a adoptat Rezoluția de la Lahore (cunoscută și sub numele de Rezoluția Pakistan), prin care se cerea crearea unui stat independent, Pakistanul. La scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, Regatul Unit s-a convins că nu își va putea păstra coloniile din Asia de Sud, deoarece Imperiul Britanic a suferit foarte mult în urma războiului. Până în 1947, India britanică a fost împărțită în două țări: Pakistan, cu majoritate musulmană, și India, cu majoritate hindusă. Ulterior, Bangladesh s-a desprins din Pakistan în 1971.

Comitetul de lucru al Ligii Musulmane la sesiunea de la LahoreZoom
Comitetul de lucru al Ligii Musulmane la sesiunea de la Lahore

Cronologie

  • 1906 Înființarea Ligii Musulmane a Indiei (All-India Muslim League)
  • 1909 Reformele Minto - Morley
  • 1911 Anularea împărțirii Bengalului
  • 1914-18 Primul Război Mondial
  • 1916 Pactul de la Lucknow
  • Masacrul de la Jallianwala Bagh din 1919
  • 1919 Reformele Montagu-Chelmsford
  • 1919-23 Mișcarea Khilafat
  • 1922-29 Revolte hinduse - musulmane
  • 1927 Propuneri musulmane din Delhi
  • Raportul Nehru din 1928
  • 1929 Cele paisprezece puncte ale lui Jinnah
  • Raportul Comisiei Simon din 1930
  • 1930 Adresa Allama Iqbal
  • 1930-32 Conferințele Mesei Rotunde
  • Premiul Comunal 1932 (1932)
  • 1933 Pamflet "Acum sau niciodată
  • Legea guvernului indian din 1935
  • Alegerile din 1937
  • 1937-39 Guvernarea Congresului în provincii
  • 1937 Celebrul pact Jinnah-Sikandar semnat în octombrie la Lucknow
  • Raportul Pirpur din 1938
  • 1939-45 Al Doilea Război Mondial
  • 1940 22-23 martie, rezoluția istorică a Pakistanului
  • 1942 Misiunea lui Cripps
  • 1944 Convorbiri Gandhi - Jinnah
  • 1945 Conferința de la Simla
  • 1946 Misiunea Cabinetului
  • Ziua de acțiune directă din 1946
  • 1946 Instalarea guvernului interimar în funcție
  • 1946 3 iunie Planul de împărțire
  • 1947 , miezul nopții între 14-15 august Crearea Pakistanului/Parțirea Indiei

Pagini conexe

Întrebări și răspunsuri

Î: Ce a fost Mișcarea din Pakistan?


R: Mișcarea pakistaneză (numită și Tehrik-e-Pakistan, Urdu: تحریکِ پاکستان) a fost o mișcare politică care a fost activă în prima jumătate a secolului XX. Aceasta urmărea crearea unui stat separat pentru musulmanii din India britanică, care se temeau că își vor pierde libertatea odată cu plecarea englezilor.

Î: Cine a condus mișcarea?


A: Mișcarea a fost condusă de Quaid-e-Azam Muhammad Ali Jinnah, iar printre alți lideri importanți s-au numărat Nawab Muhammad Ismail Khan, Raja Amir Ahmed Khan de Mahmudabad, Sir Sikandar Hayat Khan, Nawabzada Liaquat Ali Khan, Fatimah Jinnah, Amjadi Bano Begum, Sir Abdullah Haroon, Khawaja Nazimuddin, Huseyn Shaheed Suhrawardy, Sardar Shaukat Hayat Khan, Chaudhry Khaliquzzaman, A. K. Fazlul Huq , Aurangzeb Khan , Qazi Muhammad Isa și Abdur Rab Nishtar .

Î: De ce au vrut oamenii să creeze un stat separat?


R: Oamenii au vrut să creeze un stat separat pentru că se temeau că își vor pierde libertatea atunci când englezii vor părăsi India britanică, care la acea vreme avea în majoritate populații hinduse și musulmane.

Î: Ce partid a organizat această luptă?


R: Această luptă a fost organizată de partidul All India Muslim League.

Î: Ce a rezultat din această mișcare?


R: Această mișcare a dus la împărțirea Imperiului Britanic în India.

Î: Cine au fost ceilalți lideri importanți implicați în această mișcare, în afară de Quaid-e-Azam Muhammad Ali Jinnah?


A: Unii dintre ceilalți lideri importanți implicați în această mișcare, în afară de Quaid-e-Azam Muhammad Ali Jinnah, au fost Nawab Muhammad Ismail Khan , Raja Amir Ahmed Khan de Mahmudabad , Sir Sikandar Hayat Khan , Nawabzada Liaquat Ali Khan , Fatimah Jinnah , Amjadi Bano Begum , Sir Abdullah Haroon , Khawaja Nazimuddin , Huseyn Shaheed Suhrawardy , Sardar Shaukat Hayat Khan , Chaudhry Khaliquzzaman , A. K. Fazlul Huq , Aurangzeb Khan , Qazi Muhammad Isa și Abdur Rab Nishtar .

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3