Economia Azerbaidjanului

Economia Azerbaidjanului se bazează pe industrie, agricultură și servicii, inclusiv turism. Sectorul energetic, bazat pe rezervele mari de țiței și gazenaturale, este principala sursă de creștere economică a Azerbaidjanului în prezent, deși jumătate dintre azerii din Azerbaidjan își obțin veniturile direct sau indirect din servicii, iar o treime din populație își câștigă veniturile din agricultură. Boom-ul energetic a dus la investiții străine directe masive, iar rata de creștere a economiei azere este una dintre cele mai ridicate din lume.

După obținerea independenței în 1991, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, Azerbaidjanul a trecut de la o economie planificată la o economie de piață, un proces lung și dificil. Guvernul a finalizat în mare parte privatizarea terenurilor agricole și a companiilor mici, mijlocii și mari deținute de stat. Azerbaidjanul continuă să facă reforme economice, iar vechile legături și structuri economice au fost înlocuite lent. Odată cu independența, Azerbaidjanul a devenit membru al Fondului Monetar Internațional, al Băncii Mondiale, al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, al Băncii Islamice de Dezvoltare și al Băncii Asiatice de Dezvoltare. Moneda Azerbaidjanului este manatul azer (AZN), care este împărțit în 100 de qəpik. A devenit monedă națională în 1992 și a înlocuit vechea rublă sovietică. Banca Centrală a Azerbaidjanului a fost creată în 1992. Banca Centrală servește ca bancă centrală a Azerbaidjanului și este responsabilă de tipărirea și distribuirea monedei naționale, manatul azer, și de a controla toate băncile comerciale.

Azerbaidjanul este împărțit în 10 regiuni economice.Zoom
Azerbaidjanul este împărțit în 10 regiuni economice.

Platformele petroliere din Marea Caspică, în Azerbaidjan.Zoom
Platformele petroliere din Marea Caspică, în Azerbaidjan.

Industrie

Azerbaidjanul este bogat în resurse naturale care furnizează energie, în special țiței și gaze naturale, precum și energie hidroelectrică și eoliană. Alte resurse naturale includ minerale precum aurul, argintul, fierul, cuprul, titanul, cromul, manganul, cobaltul, molibdenul, minereul complex și antimoniul, care sunt exploatate. Petrolul brut și gazele naturale, sunt cele mai importante produse ale economiei Azerbaidjanului și principalele surse de export care contribuie la creșterea economică a țării. De asemenea, acestea reprezintă baza unui sistem extins de rafinării, care produc benzină, erbicide, îngrășăminte, kerosen, cauciuc sintetic și materiale plastice. Petrolul și gazele naturale sunt transportate prin conducte de la Marea Caspică până la porturile Novorossiysk din Rusia și Suspa din Georgia, la Marea Neagră, și până la portul Ceyhan din Turcia, la Marea Mediterană. Centralele hidroelectrice furnizează 20% din capacitatea electrică a țării, iar producția de energie eoliană este în creștere lentă. Alte industrii importante includ ciment, îngrășăminte, oțel, produse chimice, automobile și mașini.

Agricultură

Agricultura este o parte mică a economiei, care contribuie doar cu 6% din PIB-ul Azerbaidjanului, dar care angajează 38,3% din forța de muncă. 21,78% din suprafața totală a terenului este teren arabil (teren pe care pot fi cultivate (crescute) culturi), iar 2,1% sunt folosite pentru culturi permanente (culturi care durează mai multe sezoane, în loc să fie replantate după fiecare recoltă). 16,45% din suprafața totală a terenurilor, care reprezintă majoritatea terenurilor cultivate din Azerbaidjan, este irigată. Principalele culturi pentru sunt culturile agricole comerciale, strugurii, bumbacul, tutunul, citricele, orezul, ceaiul și legumele. Animalele, produsele lactate, precum și vinul și băuturile spirtoase sunt, de asemenea, produse agricole importante. Fermele din Azerbaidjan sunt organizate ca ferme de stat și cooperative care angajează mulți fermieri și ferme private mici, care sunt deținute și conduse de un singur fermier și de familia acestuia. Un producător și exportator de caviar de top în trecut, industria pescuitului din Azerbaidjan se concentrează astăzi pe aprovizionarea din ce în ce mai redusă cu sturioni și beluga din Marea Caspică.

Turism

Turismul este o parte importantă a economiei Azerbaidjanului. Țara a fost un loc turistic bine cunoscut în anii 1980, însă, după căderea Uniunii Sovietice și războiul din Nagorno-Karabah din anii 1990, a afectat industria turistică și imaginea Azerbaidjanului ca destinație turistică. Abia în anii 2000, industria turismului a început să se redreseze, iar de atunci țara a înregistrat o rată ridicată de creștere a numărului de vizite turistice și de înnoptări. În ultimii ani, Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, o destinație populară pentru turismul religios, balnear și de îngrijire a sănătății. În timpul iernii, stațiunile de schi, cum ar fi Shahdag Winter Complex, sunt populare printre vizitatorii străini.

Pagini conexe

  • manat azer
  • Banca Centrală a Azerbaidjanului
  • Bursa de Valori Baku
  • Agricultura în Azerbaidjan

Întrebări și răspunsuri

Î: Care este principala sursă de creștere economică în Azerbaidjan?


R: Sectorul energetic, bazat pe rezervele mari de țiței și gaze naturale, este principala sursă de creștere economică a Azerbaidjanului în prezent.

Î: Cum a făcut Azerbaidjanul tranziția de la o economie planificată la o economie de piață?


R: După ce și-a câștigat independența în 1991, odată cu sfârșitul Uniunii Sovietice, Azerbaidjanul a făcut o schimbare lungă și dificilă, trecând de la o economie planificată la o economie de piață. Guvernul a finalizat în mare parte privatizarea terenurilor agricole și a companiilor mici, mijlocii și mari deținute de stat.

Î: Care sunt câteva organizații la care Azerbaidjanul a aderat după obținerea independenței?


R: După obținerea independenței, Azerbaidjanul a devenit membru al Fondului Monetar Internațional, al Băncii Mondiale, al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, al Băncii Islamice de Dezvoltare și al Băncii Asiatice de Dezvoltare.

Î: Ce monedă folosește Azerbaidjanul?


R: Moneda utilizată în Azerbaidjan se numește manat azer (AZN), care este împărțit în 100 de qəpik. A devenit monedă națională în 1992 și a înlocuit vechea rublă sovietică.

Î: Ce instituție servește drept bancă centrală pentru Azerbaidjan?


R: Banca Centrală a Azerbaidjanului servește drept bancă centrală pentru Azerbaidjan; aceasta este responsabilă de tipărirea și distribuirea monedei naționale - manat azer - precum și de controlul tuturor băncilor comerciale.

Î: Cine își obține veniturile din agricultură în Azerbaidjan?


R: O treime dintre persoanele care trăiesc în Azerbaidjan își obțin veniturile din agricultură.

Î: Câte diviziuni are manatul azer? R: Manatul azer are 100 de diviziuni qəpik.

AlegsaOnline.com - 2020 / 2023 - License CC3