Sami (popor)

Prima mențiune scrisă despre Sami", a fost făcută în jurul anului 98 d.Hr. de către Tacitus.

O relatare (sau descriere) din 896 i-a fost făcută lui Alfred cel Mare de către Ohthere din Hålogaland (o căpetenie norvegiană). Ohtheret avea o anumită legătură cu curtea regelui englez.

Poveștile nordice vechi, cum ar fi sagas islandeze, vorbesc despre sami. "Saga lui Olav Tryggvason" spune "că regele a ucis un om mare care era "înțelept cu trolii" și că "îl urmau un număr mare de finlandezi ori de câte ori avea nevoie de ei". ("Finns" este un nume care uneori însemna "poporul Sami").

În secolul al XIX-lea, Rusia nu a mai permis crescătorilor de reni și turmelor lor de reni să treacă granița dintre Norvegia și Rusia. Unii dintre crescătorii de reni sami s-au mutat într-o altă țară nordică și și-au dus turmele de reni în Rusia (dar nu prin granița dintre Norvegia și Rusia); mai târziu, granița unei alte țări cu Rusia a fost închisă pentru turmele de reni (care intrau în Rusia).

Finlanda

În secolul al XVI-lea, în Finlanda au crescut așezările agricole. Fermierii din provincia Savonia au colonizat vastele regiuni sălbatice din Finlanda Mijlocie, iar populația sami inițială a fost adesea nevoită să plece.

Norvegia

La Dovrefjell, pe vremea când Harald Hardrada era rege, exista profit din creșterea turmelor de reni, iar afacerea era la cea mai mare intensitate.

În ceea ce-i privește pe sami (din Norvegia) care aveau turme de reni; când acești sami își mutau turmele (în fiecare an), interacționau cu oamenii care locuiau permanent pe coastă; interacțiunea includea și verdde: o prietenie de conveniență; de exemplu, sami aveau nevoie de lapte și pește după ce se aflau pe un platou (sau pe un munte) timp de câteva săptămâni; sami puteau avea nevoie de reparații la echipament; se făcea comerț: Oamenii de pe coastă făceau schimb de pește pentru carne de ren.

În ceea ce privește convingerea populației sami de a-și schimba religia în creștinism: În secolul al XVIII-lea, Thomas von Westen (nu), un pietist, a condus o activitate misionară (printre sami), care a fost numită un efort concertat (sau special). "Aproximativ un secol mai târziu, Niels Vibe Stockfleth (nu) a lucrat printre sami și a tradus Noul Testament [al Bibliei] în" [una dintre limbile sami].

Oamenii care locuiau permanent pe coasta din nordul Norvegiei erau [în mare parte] sami; acești sami aveau locuințe permanente și a devenit mai ușor pentru ei să nu se mai comporte ca niște sami; în unele zone, nu era permisă deținerea de terenuri dacă era vorba de sami; unii sami și-au schimbat numele cu nume care să sune mai mult a norvegian (iar nume de familie precum Sæter, Strømeng și Kalvemo au devenit nume de familie noi).

Limba sami a dispărut [în mare parte] printre sami de coastă. Sami care se ocupau de creșterea renilor și Sami de coastă au pierdut încet-încet contactul strâns [între cele două grupuri].

Politici de "norvegializare" a populației sami

"Au existat încercări organizate de a eradica [sau de a face să dispară] limba și cultura sami[,] ca un pas în asimilarea sami în societatea norvegiană". Politicile de "norvegianizare" a sami - au fost în vigoare de la sfârșitul anilor 1840, până în anii 1980.

"De la sfârșitul anilor 1840 până în anii 1950, misionari, experți în agricultură și învățători" au încercat "să îi norvegializeze pe sami"; "primul act oficial al Parlamentului privind norvegializarea poporului sami a fost adoptat în 1848: 'Se cere guvernului să investigheze ... [să afle dacă, și în ce măsură] ar trebui să existe posibilitatea de a aduce lapovenilor norvegieni, în special celor care trăiesc în zonele de coastă , instrucția în limba norvegiană pentru iluminarea acestor oameni, și ca rezultatul constatărilor lor să fie raportat la următorul Parlament"".

Autoritățile norvegiene au elaborat "o directivă (sau regulă) lingvistică în 1880, care" a fost "întărită în 1898. Aceasta" spunea "că "Profesorii din acele districte în care limbile laponă ... și finlandeză (kvænsk) sunt permise pentru a facilita instruirea în școlile publice trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a răspândi cunoașterea limbii norvegiene și să încerce să promoveze utilizarea acesteia în cercurile în care lucrează"". În plus, "guvernul avea un obiectiv major pentru școli: Nici măcar un singur cuvânt sami nu trebuia să fie auzit în incinta școlii" sau în clădirile școlare.

"Autoritățile au folosit, de asemenea", "măsuri economice pentru a duce la îndeplinire munca de norvegializare, inclusiv Legea funciară. Un regulament [sau o parte a legii] din 1902" spune că "Vânzarea [de terenuri] se poate face numai către cetățeni norvegieni ... care pot vorbi, citi și scrie limba norvegiană și o pot folosi în mod curent".

Un raport al "Comisiei Școlare Parlamentare, numită în 1922" a afirmat, fără a putea arăta [ dovezi], "că sami sunt mai puțin educabili [sau capabili să învețe] decât alții"; raportul a mai spus că populația sami este mai puțin dotată și că "cultura sami nu se pretează la dezvoltare".

Din jurul anului 1850, guvernul a adoptat o politică de Fornorskning [a încercat să elimine cultura sami]. Un articol din Klassekampen spunea că această politică a fost foarte dură [față de populația sami]. Până în anii 1980, politica Fornorskning a continuat în unele locuri.

Crearea de asociații

[Probabil prima] asociație sami (din Norvegia) a fost înființată în weekendul de Anul Nou din 1911: Buolbmag Same Særvve, în comuna Polmak.

Suedia

Prima asociație sami din Suedia pare să fi fost înființată în 1903: Tärnaby lappeforening.

Rusia

În 1826, Rusia nu a permis ca turmele de reni și proprietarii lor sami să călătorească din Norvegia în Rusia.

Din 1852, Rusia nu a permis ca turmele de reni și proprietarii lor sami să călătorească din Norvegia în Rusia.

Creșterea renilor, care este un tip de creștere a animalelor, este practicată de sami, între Marea Albă și spre vest și sud, prin peninsula Kola din Rusia, Finlanda, Suedia și Norvegia, până în comitatul Hedmark din Norvegia.

În ceea ce privește creșterea renilor, "sami călătoresc cu turmele (de reni) conform unui ciclu stabilit"; ciclul asigură "că" [renii] se pot hrăni corespunzător în timpul diferitelor [sau diferitelor] anotimpuri ale anului. De exemplu, migrația de primăvară către pășunile de vară, care au o varietate bogată de ierburi și ierburi, are loc chiar înainte de nașterea noilor viței în luna mai. Vara este o perioadă în care vițeii cresc, iar animalele adulte își recapătă forțele după o iarnă lungă și grea".

Printre populația Sami se numără nomazi care se ocupă cu creșterea renilor. Aceștia au trăit în mediul lor rece prin domesticirea renilor. Ei reușeau să obțină tot ce aveau nevoie de la cerb. Ei mâncau în principal carne, lapte și brânză. Îmbrăcămintea lor era confecționată din piei de ren și lână. Corturile lor erau, de asemenea, confecționate din piei de ren. Hainele din lână erau frumos decorate.

Sami protejau turmele, însoțindu-le în timpul migrației de la pășunile de vară la cele de iarnă. Foloseau reni pentru a trage săniile cu care își transportau proviziile. În timpul iernii, turmele se mutau la sud de locul unde creșteau copacii. Sami locuiau în apropiere, în case făcute din bușteni sau gazon.

Îmbrăcămintea de iarnă era confecționată din straturi de piele de ren. Stratul interior era purtat cu blana orientată spre interior, spre pielea persoanei. Al doilea strat era purtat cu blana orientată spre exterior. Cizmele erau, de asemenea, confecționate din blană și căptușite cu iarbă adunată în timpul scurtei veri. În fiecare seară, iarba era scoasă și uscată lângă foc, astfel încât să fie gata pentru a fi folosită din nou a doua zi. În acest fel, un sami putea fi cald și confortabil chiar și pe vremea cea mai rece.

În prezent, doar câțiva dintre sami mai urmăresc turmele. Acei puțini folosesc unelte moderne în migrația lor străveche. Ei folosesc snowmobile pentru a păzi renii și puști pentru a ucide lupii care îi urmăresc. Chiar și elicopterele și radiourile sunt folosite pentru a localiza și a muta renii. Cei mai mulți dintre sami trăiesc acum în ferme mici într-una dintre cele patru națiuni din Laponia. Ei cresc culturi și animale, inclusiv câțiva reni, pentru a-și satisface nevoile. Vânzarea cărnii de ren este o sursă importantă de venit pentru poporul Sami.

Sami nu iroseau nimic din ceea ce primeau de la reni. Laptele era folosit pentru a bea sau pentru a face brânză. Carnea era luată pentru mâncare. Sângele era congelat și mai târziu folosit pentru supă și clătite. Cuțitele și cataramele de centură erau sculptate din oase și coarne. Tendoanele (tendoanele) erau folosite ca ață de cusut. Stomacurile curățate erau folosite pentru a transporta lapte sau brânză. Fiecare parte a unui ren mort era folosită.

Meșteșugurile sami se numesc duodji (en:). Bărbații confecționează cuțite, tobe și "guksi" (cupe din lemn, os și coarne de cerb). Femeile folosesc piele și rădăcini pentru a confecționa "gakti" (îmbrăcăminte). Femeile folosesc, de asemenea, mesteacăn și molid pentru a împleti coșuri.

Îmbrăcămintea sami se numește "gakti" și era confecționată inițial din piele de ren, dar în prezent este de obicei confecționată din lână, bumbac sau mătase. De obicei, există diferite tipuri de îmbrăcăminte pentru bărbați și femei.

Șamanismul sami este principala religie a poporului sami. Aceste credințe sunt legate de pământ, animism și supranatural. Există unele practici de venerare a ursului. Este o religie politeistă, cu mulți zei. Șamanii sami sunt numiți "Noadi". Există câțiva 'înțelepți' și 'înțelepte' care încearcă să vindece oamenii bolnavi. Aceștia folosesc ritualuri și plante medicinale. Unii sami și-au schimbat credința în creștinism și s-au alăturat fie Bisericii Ortodoxe Ruse, fie Bisericii Luterane.

Publicațiile lui Snorri Sturluson (1178-1241) spun că o femeie sami, Snøfrid, s-a căsătorit cu Harald Fairhair; în plus, niciunul dintre copiii sau nepoții ei nu a devenit rege; mai întâi, când Harald Hardrada a devenit rege, atunci sângele ei a devenit parte din sângele familiei regale.

Personajul Kristoff din filmul Disney Frozen din 2013 este Sami. Cântecul care se cântă în prima scenă a filmului, Frozen Heart, a fost scris de compozitorul Frode Fjellheim din Sami de Sud și este într-un stil tradițional Sami numit Vuelie. Unii spectatori s-au plâns că Kristoff nu a fost o modalitate bună de a-l prezenta pe Sami, deoarece are pielea deschisă la culoare și este blond. Acest lucru se numește whitewashing. Deși unii Sami arată ca Kristoff, majoritatea au pielea și părul mai închis la culoare. Când a realizat continuarea din 2019, Frozen II, Disney a semnat un contract cu liderii Sami și a angajat experți Sami pentru a se asigura că cultura va fi prezentată cu respect.

• Nomazi